Franţa: a început campania electorală pentru alegerile legislative anticipate

În Franţa a început astăzi campania electorală pentru alegerile legislative anticipate, convocate de preşedintele Emmanuel Macron în urma alegerilor europene, când extrema dreaptă a obţinut un succes răsunător, iar partidul prezidenţial a fost aspru criticat de electorat.

De la Paris, Daniela Coman şi cele mai recente evoluţii de pe scena politică franceză: Aproape 49 de milioane de francezi cu drept de vot sunt chemaţi la urne peste două săptămâni pentru a-i desemna pe cei 577 de deputaţi ai Adunării Naţionale, Camera inferioară a Parlamentului Franţei. Este un scrutin uninominal în două tururi, iar alegerea componenţei acestei camere se face direct de către cetăţeni, spre deosebire de Senatul Franţei, ales de un colegiu de electori format din demnitari din fiecare circumscripţie, deputaţi şi senatori, consilieri regionali, departamentali şi municipali. Cele două camere ale Parlamentului Franţei au atribuţii diferite şi nu se reunesc în şedinţe comune decât în mod excepţional, la convocarea preşedintelui republicii pentru modificarea Constituţiei sau în situaţii de criză majoră prin care trece ţara. Adunarea Naţională, dizolvată pe 9 iunie de preşedintele Emmanuel Macron, a fost aleasă acum doi ani, la două luni distanţă de alegerile prezidenţiale şi ar fi trebuit să fie reînnoită la finele unui mandat de cinci ani, în 2027. Preşedintele Macron a explicat săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, că o clarificare pe scena politică era mai mult decât necesară după doi ani de tensiuni în Parlament, care au blocat activitatea guvernului, lipsit de o majoritate absolută şi mai ales după rezultatul alegerilor europene în care francezii au acordat cele mai multe voturi extremei drepte. Ultimii doi ani au fost un coşmar pentru guvernul său, care, pentru a-şi vedea votate bugetul de stat şi orice alt proiect de lege, a fost obligat să negocieze compromisuri, la stânga sau la dreapta, şi forţat să-şi asume răspunderea în repetate rânduri.

Majoritatea analiştilor politici francezi susţin că, oricum, actuala majoritate guvernamentală n-ar fi putut rezista decât până cel târziu la toamnă, dată fiind atmosfera toxică din Adunarea Naţională, improprie dezbaterii şi adoptării de legi. Numai că multora le scapă calculul pe care şi l-a făcut Macron cu această decizie abruptă, când partidul său este atât de slăbit la alegerile europene, formaţiunea prezidenţială Renaissance (Renaşterea), împreună cu cele 7 partide mai mici din coaliţia de guvernare, abia a ajuns la 15%, faţă de extrema dreaptă, care a făcut un scor dublu. Liderul campaniei macroniste este premierul Gabriel Attal, care se bucură de cea mai mare cotă de încredere dintre toţi membrii guvernului. Programul său se concentrează pe creşterea puterii de cumpărare, în condiţiile în care explozia nejustificată a preţurilor din ultima perioadă este principala nemulţumire a francezilor şi motivul aplicării unei dure sancţiuni preşedintelui Macron şi guvernului său la alegerile europene. Ei promit acum o primă de până la 1.000 de euro pe lună pentru 6 milioane de francezi cu venituri modeste, precum şi scutiri de taxe şi impozite pentru micile afaceri, iar pensiile vor fi indexate la nivelul inflaţiei.

Premierul Gabriel Attal a promis şi reducerea preţului la energie: Vom reduce factura la electricitate cu 15% de iarna viitoare. De asemenea, am reformat piaţa europeană de energie, ceea ce ne va permite să deconectăm preţurile de la piaţa comună, deci să le stabilim singuri şi să le scădem şi mai mult în anii următori.

Corespondenta RRA, Daniela Coman a mai transmis: Creşterea puterii de cumpărare a populaţiei este principala prioritate şi pentru celelalte două blocuri politice: Rassemblement National - Reuniunea Naţională, extrema dreaptă şi alianţa partidelor de stânga - Noul Front Popular. Extrema dreaptă promite să reducă TVA-ul la energia electrică de la 20%, cât este în prezent, la doar 5,5% şi să facă presiuni la nivel european pentru aplicarea aceleiaşi măsuri şi în celelalte ţări membre. Alianţa de stânga Noul From Popular vrea să elimine aşa-numita "taxă Macron" pe energie, prin care sunt taxaţi suplimentar cei care depăşesc un anumit plafon de consum. Bineînţeles, toţi promit să majoreze salariile în funcţie de electoratul pe care îl vizează. Stânga anunţă că, odată ajunsă la guvernare, va creşte salariul minim la 1.600 euro net pe lună, faţă de 1.400, cât este în prezent. Extrema dreaptă se angajează pentru o majorare cu 10% a tuturor salariilor şi numeroase scutiri de taxe. Alte teme care vor fi foarte intens discutate în această campanie scurtă sunt siguranţa cetăţeanului şi reducerea migraţiei. Lumea afacerilor a făcut astăzi un apel la partidele politice să dea dovadă de responsabilitate bugetară.

Asociaţia Franceză a Întreprinderilor Private, ce reuneşte cele mai mari 117 companii franceze, a avertizat asupra impactului economic şi a riscului major ca economia franceză, dar şi cea europeană, să intre într-o perioadă de declin de lungă durată.