Comisa propusă de Jean-Claude Juncker a suferit, luni, prima înfrângere când candidatura ungurului Tibor Navracsics la funcţia de comisar european a fost respinsă la audierile din Comisia pentru cultură a Parlamentului European.

Navracsics, propus de Partidul Popular European fusese acuzat că a ocupat funcţii în guvernul Viktor Orban, care a provocat nemulţumirea Comisiei Europene prin deciziile controversate luate împotriva independenţei mass-media şi a Justiţiei precum şi nerespectarea drepturilor omului.

Prestaţia lui Tibor Navracsics din timpul audierilor de săptămâna trecută a fost considerată neconvingătoare, eurodeputaţii chestionându-l în legătură cu o serie de legi din Ungaria, cele privind drepturile minorităţilor, media şi sistemul judiciar, care au fost considerate de către Bruxelles ca fiind contrare tratatelor privind drepturile omului.

Eurodeputaţii din comisia de resort l-au întrebat pe candidatul ungar dacă este gata să condamne public reformele din domeniul presei şi din cel al justiţiei din ţara sa care nu sunt conforme cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi să se distanţeze de opiniile Partidului Fidesz, de guvernământ, ale guvernului şi ale premierului ungar Viktor Orban. Navracsics a încercat să se distanţeze de aceste afirmaţii.

Cu toate acestea i-au fost transmise întrebări suplimentare şi a apărut din nou în faţa Comisiei de Cultură în această după amiază.

Eurodeputaţii au respins candidatura sa şi au oferit o şansă preşedintelui ales, Juncker să-l nominalizeze pe Navracsics pentru un alt portofoliu dacă va considera necesar.

Trebuie menţionat că încă înainte de a fi audiat, aşa cum a fost contestată şi slovena Alenka Bratusek audiată luni, acuzată de către unii eurodeputaţi că s-ar fi autodesemnat comisar din poziţia de lider al guvernului din ţara sa.

În timpul audierilor de luni ea a fost întrebată despre un cântec comunist pe care îl cânta public cândva şi despre unele declaraţii antieuropene pe care le-ar fi făcut în trecut.

Alenka Bratusek a răspuns că nu a fost membră a Partidului Comunist şi că din contră în Slovenia ea este criticată că este mult prea apropiată de Bruxelles.

Trebuie precizat că a fost confirmat luni seară şi o nouă reaudierea pentru mar'i a britanicului Jonathan Hill, care, săptămâna trecută, a primit o a doua şansă după ce nu i-a convins pe eurodeputaţi.

Federica Mogherini, audiată

Luni seară, Federica Mogherini, desemnată ca şefă a diplomaţiei europene, a răspuns întrebărilor eurodeputaţilor din Comisia de Politică Externă. Printre priorităţile sale, ea a enumerat în discursul său de început:

"Cred că trebuie să dăm o mai mare atenţie estului Europei, începând prin a acorda sprijin total Ucrainei, în termeni de securitate, reforme politice şi instituţionale, provocări economice şi energetice. Trebuie să sprijinim Moldova şi Georgia, în lunile care urmează", a spus doamna Mogherini, care a subliniat că trebuie implementate total acordurile de asociere a acestor ţări la Uniunea Europeană.

Doamna Mogherini a reafimat că Rusia nu mai reprezintă un partener pentru Uniunea Europeană dar a rămas în opinia sa o ţară strategică, adăugând că relaţiile viitoare cu Moscova ar depinde de atitudinea a ceea ce ea a numit "marele urs rus".

Întrebată despre care ar trebui să fie relaţia cu Moscova, Mogherini a precizat că e nevoie de un amestec de fermitate, diplomaţie şi echilibru. Însă, Mogherini a cerut punerea în aplicare integrală a planurilor de pace în Ucraina şi încetarea totală a focului. Mogherini s-a referit şi la situaţia din Irak şi Siria unde statul islamic a declanşat violenţe şi crime împotriva civililor.

"Cred că o importanţă deosebită trebuie acordată şi sudului, cred că în Orientul Mijlociu Uniunea Europeană e un actor activ şi trebuie să rămână astfel. În acelaşi timp trebuie să avem o acţiune comună de a opri organizaţia Statului Islamic care nu este un stat aşa cum pretind ei, nu reprezintă Islamul dar reprezintă o ameninţare globală majoră" - a mai spus doamna Mogherini referindu-se la situaţia din zonă.