Formaţiunea preşedintelui Macron- peste 30%

Up-date ora 3.00: În Franţa, formaţiunea preşedintelui Emmanuel Macron a obţinut cele mai multe voturi la primul tur al alegerilor legislative de ieri, respectiv 32,32%, potrivit rezultatelor oficiale date publicităţii, cu puţin timp în urmă. Pe locul doi se află republicanii de dreapta, cu 21,56% din voturi.

Astfel, Partidul Republica în Marş ar urma să obţină, după turul doi de scrutin, de duminica viitoare, majoritatea absolută necesară adoptării reformelor promise de preşedinte în campania electorală.

Corespondentul RRA la Paris, Anton Cazacu, notează absenteismul record de peste 50% şi faptul că două treimi dintre noii deputaţi francezi vor fi aleşi pentru prima dată în parlament, mulţi dintre ei venind din sânul societăţii civile.

Ştirea iniţială: În Franţa, formaţiunea preşedintelui Emmanuel Macron a obţinut cele mai multe sufragii, peste 30%, la primul tur al alegerilor legislative, indică primele rezultate la ieşirea de la urne.

Potrivit estimărilor, pentru cel de-al doilea tur de scrutin, care va avea loc duminica viitoare, formaţiunea şefului statului ar urma să obţină o largă majoritate necesară adoptării reformelor promise în campania electroală.

Un lucru este sigur: jumătate dintre francezi au ales să nu se prezinte la urne la acest prim tur de scrutin al alegerilor legislative. Absenteismul a atins aşadar un nivel record, depăşind 50%, în 2012, spre exemplu, el a fost de 42%. Mulţi dintre alegătorii care nu au votat în favoarea noului preşedinte Emmanuel Macron în urmă cu o lună au preferat să nu se prezinte nici la legislative, lăsându-i pe partizanii preşedintelui să-i ofere acestuia o majoritate parlamentară confortabilă.

Sondajele făcute la ieşirea de la vot arată că "Republica în Mişcare", formaţiunea preşedintelui Emmanuel Macron, are şanse să obţină între 390 şi 430 de mandate de deputat din totalul de 577. Formaţiunea de dreapta "Republicanii" între 85 şi 125 de mandate, iar socialiştii, care dominau până acum Parlamentul, numai 20 până la 35 de mandate. Stânga radicală poate spera între 11 şi 21 de mandate de parlamentar, în timp ce formaţiunea de extremă dreaptă "Frontul Naţional" ar putea avea între 3 şi 10 deputaţi.

Două treimi dintre noii deputaţi vor fi aleşi pentru prima dată în Parlament, mulţi dintre ei venind din rândul societăţii civile.