Fondurile pentru coeziune şi agricultură, "esenţiale"

Liderii europeni încep astăzi la Bruxelles discuţiile legate de viitorul buget comunitar.

Printre temele celor două zile de dezbateri se află şi comerţul internaţional sau situaţia din Orientul Apropiat, dar principalul scop al summitului este ajungerea la un acord cu privire la valoarea şi structura bugetului pentru perioada 2014-2020.

După cum a declarat preşedintele Traian Băsescu, înaintea plecării spre Bruxelles, pentru România este vital ca reducerile să nu fie făcute din fondurile pentru coeziune sau din cele pentru agricultură.

"Ceea ce s-a agreat în luna noiembrie a fost ca reducerea să fie de 100 de miliarde. Bugetul ultimului Consiliu a fost redus cu 70 de miliarde, iar miza acestui Consiliu este de unde să se reducă încă 30 de miliarde, în aşa fel încât să se ajungă pe cifra convenită reducere 100 de miliarde faţă de propunerea Comisiei", a spus Traian Băsescu.

Preşedintele a precizat că România va încerca să obţină acordul european pentru ca o parte din fondurile fie pentru coeziue, fie pentru dezvoltare rurală să fie folosite pentru dezvoltarea sistemului de irigaţii.

Discuţiile legate de buget sunt legate de scepticismul mai multor lideri europeni cu privire la ajungerea la un acord, în condiţiile în care părerile rămân împărţite între statele care doresc menţinerea unui buget generos, capabil să genereze investiţie şi creştere economică şi cele care vor limitarea cheltuielilor şi aplicarea austerităţii şi la nivel european.

Reuniune "hotărâtoare"

După cum transmite de la Bruxelles, corespondentul Radio România Actualităţi Luminiţa Apostol, este aşteptată o noapte lungă de negocieri.

Reuniunea este una hotărâtoare, nici unul dintre ei nu îşi poate permite să plece după întâlnire cu un eşec, aşa cum s-a întâmplat în noiembrie.

Aşadar, găsirea unui acord pentru buget este esenţială. Mai mult, nu orice acord, aşa cum au avertizat ieri deputaţii europeni, care vor trebui să aprobe şi ei bugetul.

Ca şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a atras atenţia că un eşec ar pune sub semnul întrebării credibilitatea Uniunii.

Un eşec ar mai însemna ca Uniunea să funcţioneze în anii ce vin cu un buget anual, o soluţie de nedorit, pentru că ar afecta marile politici europene gândite pe mai mulţi ani.

Propunerea făcută în noiembrie de preşedintele Consiliului Herman Van Rompuy - şi de la care se pleacă astăzi în negocieri - este cea a unei sume globale de 973 de miliarde de euro pentru următorii 7 ani.

Însă ea va mai fi redusă cu siguranţă, pentru a răspunde cererilor ţărilor mari plătitoare la bugetul Uniunii, care vor să-şi scadă contribuţiile, este vorba despre Germania, Marea Britanie, Olanda dar şi ţările nordice.

Ideea nu este susţinută de ţările care primesc mai mulţi bani decât dau la bugetul Uniunii, între care România şi Polonia.

Posibilă revizuire a bugetului la 2-3 ani

Dar şi ţări mari plătitoare ca Italia şi Franţa de exemplu. Toate aceste state spun că bugetul european trebuie să păstreze sume substanţiale pentru marile politici, precum agricultura şi coeziunea.

Deputaţii europeni au subliniat că bugetul european este unul de investiţii, că banii se duc la statele membre pentru a finanţa diferite proiecte şi că reducerile vor afecta întreaba Uniune.

Mai mult, deputaţii au adus în discuţie ideea unei clauze de revizuire a bugetului la 2-3 ani, spunând că este inacceptabil ca Uniunea să funcţioneze 7 ani cu un buget de austeritate, în condiţiile în care dorinţa tuturor este relansarea creşteri economice şi crearea de locuri de muncă.