Fondul special al FMI, boicotat de Marea Britanie

Statele care au răspuns la apelul Fondului Monetar Internaţional (FMI) de a crea un fond speial pentru statele care întâmpină dificultăţi în plata datoriilor au reuşit să strângă 150 de miliarde de euro din cele 200 cerute.

Printre statele europene care oferă ajutor financiar în această direcţie se numără Germania, Italia şi Spania.

În schimb autorităţile din Marea Britanie au decis să nu participe la contribuţia cerută de FMI.

Potrivit BBC, executivul britanic şi-a argumentat decizia prin faptul că Marea Britanie doreşte o creştere a resurselor FMI doar dacă această acţiune este parte a unui proces mai larg care să implice toate naţiunile G20.

Potrivit ministrului britanic al finanţelor George Osborne, "Marea Britanie a fost întotdeauna dispusă să analizeze în continuare resurse pentru FMI, şi pentru rolul său la nivel mondial şi ca parte a unui acord global."

Lipsă de solidaritate

Autorităţile din Marea Britanie insistă asupra ideii că rolul FMI este de a sprijinii statele UE şi nu a monedei euro.

Cu toate acestea, potrivit BBC, unii se vor vedea acest lucru ca pe un alt exemplu de lipsă de solidaritate din partea Londrei, într-un moment în care zona euro se luptă să iasă din criza economică.

Statele care contribuie cel mai mult la acest fond special sunt Germania şi Spania.

Alte state din zona euro, care au fost deja nevoite să accepte planurile de salvare internaţionale, cum ar fi Grecia şi Irlanda, nu vor participa la noul fond.

Cu toate acestea, mai multe ţări din afara zonei euro au promis că vor contribuii la fondul special, printre aceste state regăsindu-se Danemarca, Polonia, Suedia şi Republica Cehă.

Veştile despre noul acord FMI vin concomitent cu declaraţia preşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, care a spus că nu are nici o îndoială că moneda euro ar putea supravieţui.

Dar BCE a avertizat că riscurile la adresa stabilităţii zonei euro au crescut şi că, în cel mai rău caz, ar putea exista o întoarcere la o recesiune globală.

În al doilea raport anual de stabilitate financiară, BCE a spus că riscul ca două bănci mari şă ajungă în incapacitate de plată, în cursul anului următor, a crescut la cel mai înalt nivel din ultimii patru ani.

De asemenea, BCE a avertizat că unele bănci din zona euro au devenit dependente de fondurile băncii centrale şi s-ar putea confrunta cu "probleme semnificative".

România nu participă la fondul special al FMI

Premierul României Emil Boc a declarat la Radio România Actualităţi că autorităţile de la Bucureşti nu ar trebui să contribuie, în mod normal, la fondul suplimentar de 50 de miliarde de euro către Fondul Monetar Monetar Internaţional pe care ar urma să-l aloce statele Uniunii Europene din afara zonei euro.

Emil Boc a precizat că potrivit unor înţelegeri provizorii la Consiliul European, statele non-euro care au în desfăşurare un acord de asistenţă financiară cu FMI nu trebuie să contribuie la suplimentarea către FMI.

"Ţările care sunt în acord cu FMI nu contribuie la acest fond suplimentar.

"România în mod normal nu ar trebui să contribuie la această sumă de 50 de miliarde de euro, dar vom aştepta concluziile Consiliului European să vedem dacă se susţine acest lucru în concluzii", a spus premierul Emil Boc.

Audio: Premierul Emil Boc, la Radio România Actualităţi.

Bulgaria, decizie similară cu a României

Potrivit corespondentului Radio România Petio Petkov, Bulgaria nu va participa la salvarea monedei europene comune şi nu va contribui la constituirea fondului special în cadrul FMI”.

De asemenea, viceprim-ministrul şi ministru de finanţe Simeon Diankov a amintit că în 2007 Bulgaria şi-a achitat toate datoriile faţă de FMI şi nu intenţionează să-şi asume noi angajamente.

Mai mult, Simeon Diankov a adresat critici FMI-ului care, după părerea sa a avut o politică greşită faţă de criza datoriilor, îndeosebi în cazul Greciei.

Potrivit unor surse diplomatice, Sofia a fost presată să contribuie cu cel puţin 2 miliarde euro la fondul pentru salvarea monedei europene.

De asemenea, potrivit ziarului din Sofia "Sega”, România, care iniţial a avut o poziţie negativă, este dispusă să cedeze, cu unele condiţii, iar Ungaria va putea accepta un compromis.

Preşedintele nou ales Rosen Plevneliev a salutat poziţia fermă a guvernului.

Rosen Plevneliev a declarat că "bulgarii promovează cultura stabilităţii care trebuie implantată în capetele a 500 de milioane de europeni”.

Mai mult, Rosen Plevneliev a spus că "politica financiară restrictivă urmată de toate guvernele bulgare după introducerea, în 1997, a consiliului monetar poate servi drept model pentru statele europene”.