Fitch a retrogradat 18 bănci spaniole

Pentru sistemul bancar spaniol, cel puţin, uniunea bancară a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, este o perspectivă cel puţin îndepărtată.

Cutremurele care au zgâlţâit băncile spaniole au culminat ieri cu retrogradarea de către Agenţia de rating Fitch a ratingurilor pe termen lung a 18 bănci, precum şi a aşa-numitelor ratinguri de viabilitate pentru 15 instituţii spaniole de creditare.

Problema principală acum este cum se va face recapitalizarea băncilor, stabilită duminică la 100 de miliarde de euro.

Împrumutul va trebui plătit de bănci, spunea joi premierul spaniol, Mariano Rajoy, dar există pericolul ca tocmai clienţilor să le fie transferată povara, mai ales în condiţiile în care experţii contestă şi altă afirmaţie a executivului spaniol, potrivit căreia ajutorul pe care îl va primi Spania va fluidiza creditele bancare, atât pentru familii, cât şi pentru întreprinzători.

Asociaţia Utilizatorilor de Produse Bancare a anunţat joi că va crea un observator pentru supravegherea salvării băncilor.

Motivul este evitarea ca băncile să-i determine pe clienţi să plătească pentru această intervenţie prin stabilirea unor comisioane mai mari, condiţii modificate la contractete ipotecare, fraude la depozite sau promovarea şi vânzarea de produse toxice.

Asociaţia ADICAE a avertizat joi că, prin împrumutul pe care Spania îl obţine de la Uniunea Europeană, nu se va fluidiza nici creditul şi nici nu se vor crea locuri de muncă, aşa cum afirmă guvernul.

Manuel Pardos, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor de Produse Bancare, joi în conferinţa de presă în care a anunţat crearea observatorului salvării băncilor.

"Aveţi grijă la practicile bancare. Toate băncile au practici nesănătoase faţă de clienţi. Sunt periculoase. Amintiţi-vă cum s-a ajuns la balonul imobiliar, cum au adus băncile creditele către marea masă. Amintiţi-vă cum peste 1 milion de clienţi s-au trezit acţionari pentru că băncile le-au vândut participaţii şi cum au ieşit unele bănci la bursă. Utilizatorii trebuie să fie atenţi, să nu se lase duşi de val şi să nu aibă încredere. Acestea sunt recomandările pe care le facem", a declarat Manuel Pardos.

Deşi nu se cunoaşte suma destinată recapitalizării băncilor, nici dobânda pe care o va cere Uniunea Europeană şi condiţiile impuse băncilor sunt deocamdată la nivel de speculaţii, reacţiile sunt din ce în ce mai diverse.

Analistul Manuel Romera, directorul sectorului financiar din cadrul şcolii de economie IE Business School, a explicat nervozitatea pieţelor şi a populaţiei.

"Planul de salvare, deşi pare clar că nu va avea consecinţe asupra deficitului public, că salvează băncile şi că nu este o intervenţie la nivel general a statului, este încă neclar şi nu se ştie ce se va întâmpla, ce poate genera. Băncile sunt precum cutiile negre, entităţi foarte greu de înţeles, pentru că depozitele sunt la vedere şi împrumuturile sunt pe termen lung. În plus, acum se fac testele de audit şi este posibil să apară şi mai multe aspecte neplăcute decât ar dori băncile.

"E mai simplu să nu fii conştient de problemele pe care le ai. E greu de spus ce bănci stau bine şi ce bănci stau mai rău în acest moment. Băncile sunt diversificate, dar principala lor preocupare este să aibă cotă de piaţă cât mai mare între clienţi", a spus Manuel Romera

Acesta a menţionat că toate băncile spaniole au făcut afaceri în domeniu şi, cu siguranţă, unele au fost afectate mai mult, altele mai puţin.

"Fără îndoială, Bankia a avut împrumuturi în domeniul promoţiilor imobiliare foarte mari. Şi alte bănci de aceeaşi mărime sunt la fel de afectate. Poate băncile Santander şi BBVA să fie mai puţin afectate pentru că ele sunt pe piaţa internaţională, însă în general nu există mari diferenţe între bănci privind solvenţa, lichiditatea, creditele standard, cele îndoielnice sau alte probleme, chiar dacă de multe ori se încearcă o clasificare între bune şi rele sau afectate şi neafectate", a explicat Manuel Romera.