Financial Times: "Guvernul României atacă statul de drept"

Pe 1 decembrie, românii vor sărbători cea de-a 100 aniversare a unirii fostului regat cu Transilvania, un teritoriu preluat după prăbuşirea Imperiului Habsburgic, la sfârşitul Primului Război Mondial.

Peste o lună, România îşi va asuma pentru prima oară preşedinţia rotativă de şase luni a Uniunii Europene. În decembrie 2019, ţara va sărbători împlinirea a 30 de ani de la înlăturarea de la putere a dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu.

Poporul român are tot dreptul să se mândrească cu aceste momente marcante din istoria sa. De la căderea comunismului, ţara a înregistrat progrese remarcabile, construindu-şi o democraţie pluripartită, ridicându-şi nivelul de trai de la cel abisal de pe vremea lui Ceauşescu şi ajungând membră a NATO şi a UE. Asta face cu atât mai de neiertat faptul că actualul guvern de la Bucureşti subminează statul de drept, împiedică eforturile vizând combaterea corupţiei, prejudiciind în acest fel imaginea României în comunitatea euro-atlantică.

Săptămâna trecută, Frans Timmermans, prim vicepreşedintele Comisiei Europene, nu a spus decât adevărul atunci când a afirmat că guvernul României condus de social-democraţi nu doar că blochează reformele, ci chiar prejudiciază progresul înregistrat după aderarea ţării la UE, în 2007.

Spre deosebire de Ungaria şi Polonia, România nu este încă ţinta procedurilor legale ale UE care, în principiu, pot duce la sancţionarea unui stat membru recalcitrant. Totuşi, regresul României afectează unitatea UE din cauză că întăreşte impresia capitalelor europene occidentale potrivit căreia tot mai multe ţări din centrul şi estul Europei se îndepărtează de principiile-cheie ale blocului.

La fel ca Bulgaria, România este supărată de faptul că încă se mai află sub supravegherea unui mecanism al UE stabilit în 2007 şi menit să urmărească progresele reformelor juridice şi lupta împotriva corupţiei. Aşadar, săptămâna trecută, dl Timmermans şi colegii din comisia sa au fost îndreptăţiţi să facă opt noi recomandări menite să întărească independenţa justiţiei şi să împiedice modificarea Codului Penal penetru a-i proteja pe politicienii corupţi.

Deloc înţelept, guvernul român a ripostat printr-o lege care, la Bruxelles, va fi considerată ca fiind un gest total nepotrivit pentru o ţară care se pregăteşte să reprezinte UE pe scena mondială.

Guvernul s-a folosit de majoritatea de care dispune în camera inferioară a parlamentului pentru a aproba o lege care ar putea avea ca efect anularea a sute de verdicte pronunţate de instanţă un cazurile de corupţie. Legea ar anula retroactiv probele înregistrate pe bandă de Serviciul Român de Informaţii în folosul anchetelor penale.

Printre cei care ar putea beneficia de o asemenea lege se numără Liviu Dragnea, liderul social-democrat şi mâna de fier din spatele guvernului. El este împiedicat să ocupe funcţia de prim-ministru întrucât, în 2016, a primit o condamnare la închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală. În cazul uni verdict separat, la care a înaintat recurs, el a fost găsit, în acest an, vinovat de abuz în serviciu.

Drumul descendent pe care dl Dragnea şi aliaţii săi abat România implică riscuri. El stârneaşte îngrijorarea partenerilor României din UE şi NATO, precum şi pe cea a pieţelor financiare în privinţa credibilităţii instituţiilor de bază ale ţării. El erodează totodată încredrea cetăţenilor de rând în viitorul României.

Începând din anul 2007, milioane de oameni, inclusiv cei mai străluciţi tineri români, au plecat în străinătate. Ca şi cei de-acasă, ei vor cu disperare ca România să devină o societate prosperă, bine guvernată şi fără corupţie. Aceste speranţe, născute în timpul revoluţiei din 1989 şi rămase vii de atunci, nu trebuie lăsate să moară