Finalul legislaturii PE, marcat de criza din Ucraina

Ultima sesiune parlamentară a actualei legislaturi a Parlamentului European a debutat luni seară cu o declaraţie privind anexarea Crimeii şi o solicitare adresată Rusiei de a-şi retrage trupele de la graniţa Ucrainei.

De altfel, eurodeputaţii vor vota joi o rezoluţie pe tema evoluţiilor din estul Ucrainei.

Luni seară, când s-a deschis ultima sesiune plenară a actualului parlament, preşedintele Martin Schulz a amintit că acest for legislativ a condamnat anexarea Criemii de către Federaţia Rusă şi că nu recunoaşte această anexare.

"De-a lungul timpului, în mai multe rezoluţii am exprimat în mai multe rânduri opinia noastră privind ceea ce se întâmplă în Ucraina, şi vom face acest lucru şi în această ultimă sesiune din această săptămână.

"Nu recunoaştem anexarea ilegală a Crimeii. Suntem împotriva strategiei Rusiei de a fărâmiţa această ţară treptat. Vom face apel la Federaţia Rusă să respecte dreptul internaţional şi să-i retragă trupele militare d ela graniţele Ucrainei", a declarat Martin Schulz.

Popularii europeni, majoritari în PE în 2009

O Europă confruntată cu o criză economică şi financiară gravă în ultimii ani a însemnat pentru actualul Parlament European, ce şi-a început mandatul în 2009 având ca grup politic majoritar pe cel al popularilor europeni, o provocare pentru a găsi soluţii ce vizau sistemul bancar fragil, unele bănci fiind ameninţate de faliment, creşterea şomajului sau pierderea încrederii cetăţenilor în instituţiile europene.

De multe ori, popularii europeni au fost acuzaţi de către socialişti că măsurile de austeritate impuse în statele europene cele mai afectate de criză au fost inpopulare şi ineficiente.

O dată cu venirea la putere a socialiştilor în mai multe state membre acum doi ani, discursul şi politicile s-au schimbat.

Noua sintagmă folosită a fost "creşterea economică şi creare de locuri de muncă".

Popularii europeni au fost şi ei de acord în acel moent şi eu preluat discursul.

Din lecţia sistemului bancar ameninţat de criza financiară, parlamentul European a încercat să înveţe şi să voteze noi proiecte de legislaţie, menite să evite pe viitor astfel de probleme, ba mai mult, prin negocierile purtate cu Comisia Europeană şi cu reprezentanţii statelor membre, să ajungă la un acord cum este cel ce va intra în vigoare în 2016, ce va permite evitarea situaţiilor în acre contribuabilii suportă costurile de lichidare a băncilor în cazul unor noi crize.

Acest acord va fi votat de parlament marţi şi va viza băncile cu probleme şi actualizarea schemei de garantare a depozitelor sub 100.000 de euro, ultimele norme ce completează, de altfel, sistemul unic de supraveghere a băncilor deja în vigoare.

De altfel, după alegerile europene, până la care ne mai despart mai mult de o lună, au fost deja trasate politicile prioritare, iar una dintre acestea se referă şi la banii contribuabililor.

Cum se vor cheltui aceştia? O întrebare al cărei răspuns va depinde de balanţa de putere a noului parlament ce îşi va începe mandatul peste câteva luni şi, desigur, şi de noul preşedinte al Comisiei Europene.

Rămâne pe agenda următorilor cinci ani şi nevoia de a creşte competitivitatea Europei în economia globală şi măsurile de creştere a locurilor de muncă în condiţiile unui şomaj ridicat, mai ales în zona euro.