Exponate din tezaurul românesc, la Roma pentru trei luni

Românii din Italia au toate motivele să fie mândri de originile lor, de cultura pe care o reprezintă - acestea au fost punctele de vedere exprimate la Roma, la vernisajul expoziţiei "Aurul antic al României. Înainte şi după Traian ", de joi, 16 decembrie, seara.

După doi ani de pregătire, 140 de piese din tezaurul românesc pot fi admirate la prestigiosul muzeu "Mercati di Traiano", situat în centrul Romei, la 50 m de Columna lui Traian, până la 3 aprilie 2011.

La inaugurarea expoziţiei au participat secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu, din cadrul Ministerului de Externe de la Bucureşti secretarul de stat din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional Vasile Timiş, ambasadorul României în Italia, Răzvan Rusu, responsabilul pe probleme de cultură de la primăria din Roma, Umberto Croppi şi un reprezentant al Ministerului Culturii de la Roma, Umberto Broccoli.

Potrivit secretarului de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, acest proiect este pregătit de mai bine de doi ani.

”Dincolo de fascinaţia artistică şi cea arheologică, mesajul politico-diplomatic actual al manifestării de astăzi nu este mai puţin semnificativ, având în vedere că, pentru Roma, Dacia era un punct strategic al limesului de la gurile Dunării şi, dacă îmi permiteţi, o adevărată frontieră Schengen a civilizaţiei romane” a comentat Bogdan Aurescu.

”Această expoziţie propune însă şi o reflecţie asupra capacităţilor creatoare ale omului, exponatele prezentate fiind expresia chintesenţei culturilor care au circulat pe teritoriul de azi al României, aducând în atenţie şi importanţa geografică a României în Europa.

"Evenimente de acest fel ne fac să conştientizăm încă o dată ce înseamnă să fii european, ne fac să stimulăm cunoaşterea patrimoniului comun şi ne fac să îndepărtăm eventualele prejudecăţi ale unui popor faţă de altul.

"Evident că dialogul cultural are şi o puternică valenţă politică. Din această perspectivă, tezaurul României reprezintă un reper esenţial pentru cunoaşterea celor petrecute de-a lungul timpului la graniţa de est a actualei UE” a mai adăugat Bogdan Aurescu.

Promovare culturală a României în spaţiul european

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Vasile Timiş, a subliniat că prin astfel de evenimente se face promovarea culturală în spaţiul european.

”Pentru a vorbi de diversitate culturală şi de promovarea diversităţii culturale, în primul rând trebuie să-ţi identifici identitatea culturală.

"Or, cred că este o şansă pentru a face cunoscut publicului italian şi mai ales specialiştilor acest patrimoniu românesc”, consideră secretarul de stat.

Prin această expoziţie, italienii pot descoperi istoria comună a celor două popoare, România şi Italia - potrivit responsabilului pe probleme de cultură din cadrul Primăriei Romei, Umberto Cropi.

”Este un mod de a vedea istoria noastră, care ne ajută să înţelegem prezentul, şi de a vedea o concepţie diferită faţă de acele prejudecăţi care, din păcate, în anumite cazuri încă există.

"Consider că pentru cetăţenii italieni a înţelege cât de veche este civilizaţia reprezentată de această regiune a continentului şi cât de strânse sunt legăturile dintre noi şi voi ar putea fi şi un punct important pentru a vedea cu ochi diferiţi prezentul” a declarat Umberto Cropi.

Motiv "de onoare" şi pentru Italieni

Pentru gazde această expoziţie reprezintă o onoare, aşa cum recunoaşte şi Lucrezia Ungaro, responsabilul Muzeului Fori Imperiali de la Mercati di Traiano.

”Este şi onoarea noastra să avem aici un material extraordinar, unic în lume şi de aceea suntem ambele părţi emoţionate în faţa acestei noi experienţe expoziţionale.

"Este un material cu adevărat frumos, interesant nu numai pentru aspectul estetic care fireşte este de consemnat, dar şi din punct de vedere al stilului în care sunt lucrate aceste obiecte, care reflectă capacitatea acestei populaţii de a confecţiona piese mai presus de toate în fier.

"Glumind acum aş spune că eu mi –am si ales cadoul de Crăciun. Este vorba de o diadema, desigur, de aur” mărturiseşte Lucrezia Ungaro.

Printre cele 140 de obiecte se numara şi brăţarile în forma de spirala de la Sarmisegetuza, Coiful de la Poiana Cotofesti, Cloşca cu puii de aur şi preţiosul colier Hinova, obiecte care au încantat ochii primilor vizitatori.

”Recunosc că m-a surprins bogăţia dacilor, dacă ar fi sa facem o socoteala de câte kilograme de aur, zecii şi zeci de kilograme de aur şi argint erau în acele vremuri descoperim uşurinţa cu care ei cheltuiau aceste averi, ceea ce demonstreaza un semn de lux, şi de importanţă a propriei identităţi” a declarat pentru radio România Actualităţi, Leonardo, unul dintre primi vizitatori ai expoziţiei.

Expoziţia este organizată sub înaltul patronaj al Preşedinţiei României şi al Preşedinţiei Republicii Italiene, de Muzeul Naţional de Istorie a României, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Muzeul dei Fori Imperiali, cu participarea Ambasadei României în Italia, a Ministerului Apărării Naţionale şia Accademia di România.

Muzeul Naţional de Istorie a României, în parteneriat cu alte şapte muzee din ţară - Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (Deva), Muzeul de Istorie Turda, Complexul Muzeul Judeţean Neamţ (Piatra Neamţ), Muzeul Judeţean Teleorman (Alexandria) şi Muzeul Naţional al Unirii (Alba Iulia) - propune o selecţie de o sută patruzeci de piese excepţionale din metal preţios (aur, argint) din categoria "tezaur", bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional.