EXCLUSIV: Primarul Madridului despre cerșetorii români

Manuela Carmena are 72 de ani, conduce primăria Madridului din iunie 2015 și a fost candidata formațiunii Ahora Podemos, creată după Mișcarea Indignaților.

Fostă judecatoare la Curtea Supremă, Carmena gestionează astăzi un buget de 4,4 miliarde de euro pentru un oraș cu peste 3 milioane de locuitori, care primește anual peste 4 milioane și jumătate de turiști.

Manuela Carmena merge pe jos, cu metroul sau cu bicicleta. Cunoaște realitatea străzii, conversează cu cetățenii care de multe ori îi reproșează că în anumite cartiere nu este curat și nu face politică. Pentru noul edil al capitalei, politica înseamnă acorduri și apropiere personală, iar ce se discută în plen și în fața camerelor este teatru pur și o pierdere de vreme. Așa arata bilanțul pe scurt după primul an și câteva luni de mandat:

“Noi am reușit să gestionăm primăria obținând totul cu acorduri. 86% din decizii le-am luat pe baza acordurilor cu Partidul Socialist, cu Ciudadanos și câteodată chiar și cu Partidul Popular. Acest lucru poate să surprindă pentru că nu se cunoaște. Cele mai multe hotărâri privind urbanismul le-am luat cu acorduri cu Partidul Popular”, spune dna Carmena.

Una din marile probleme ale orașului este existența celor aproape 20 de așezări ilegale, multe dintre ele locuite de cetățeni români de etnie romă. Toți primarii au încercat să rezolve, de-a lungul timpului, situația lor, dar Manuela Carmena și echipa sa au o abordare diferită, cu soluții concrete și alternative de locuit sau dotarea acestor zone cu servicii minime de curățenie și igienă.

Foto. Primăria Madridului.

Am întrebat-o, pentru Radio România Actualități, ce planuri are primăria pentru aceste persoane.

Primarul Manuela Carmena abordează problema acestor grupuri nu ca pe una care strică imaginea Madridului, ci se arată mai degrabă ingrijorată de aspectul social, transmițând un mesaj similar cu cel de pe edificiul primăriei, unde continuă să fie afișată pancarta cu inscripția „Refugiați, sunteți bineveniți”.

Despre românii de etnie romă, care trăiesc în așezări improvizate sau pe stradă, dna Carmena mi-a spus:

“Mie îmi place să am un contact personal cu ei și am fost de trei ori în aceste așezări situate în centrul orașului. Am vorbit cu ei și am rămas cu impresia că este un grup care vine ocazional în Spania și care ulterior revine în România. Noi suntem interesați să aprofundăm această relație. Problema cerșetoriei și a obiceiurilor culturale sau de locuit îi face să dorească să trăiască mai bine, chiar dacă nouă aceste condiții ni se par intolerabile în cadrul orașului”.

Taberele improvizate în capitală de cetățenii români de etnie romă care vin la cerșit în Spania sunt un focar de mizerie pentru locuitorii capitalei, dar Manuela Carmena a explicat, pentru Radio România, că toate persoanele care trăiesc în aceste condiții primesc alternative. Cele mai multe refuză să se mute în locuințe obișnuite.

“Am avut un grup mare căruia i-am dat alternativa de a locui undeva, în loc să doarmă în stradă în Plaza de España sau lângă o sală polivalentă în Las Ventas. Unii dintre ei au decis că preferă să se întoarcă în România. Bănuiesc că sunt grupuri care vin în funcție de anotimp”.

Pentru tabăra Gallinero, situată la 15 km de centrul capitalei, unde trăiesc cel puțin 250 de români de etnie romă, primăria a pus la dispoziție toalete publice și servicii de curățenie și a început asfaltarea.

“Avem planuri concrete, avem persoane numite delegate special de la Primărie care se ocupă de măsurile de urgență. Acestea au fost amplasarea de toalete publice, începerea asfaltării, servicii de curățenie și în paralel încercăm să-i convingem să se mute în locuințele pe care le putem oferi”.

Nu de puține ori, Serviciul social al primăriei cumpără bilete de transport pentru cei care nu acceptă opțiunile oferite de primărie și cer să se întoarcă în România.

Manuela Carmena a răsturnat formele și a adus o viziune diferită în palatul Cibeles, clădire emblematică a capitalei, sediul primăriei, pe care este afișată pancarta cu mesajul REFUGEES WELCOME - Refugiati, sunteti bineveniti.

“O să ținem pancarta pe clădirea primăriei până când nu vor mai fi tabere de refugiați în lume, pentru că multe persoane care au fost în Lesbos și în alte tabere mi-au spus că acest mesaj le dă o speranță”, adaugă dna Carmena.

O speranță care se materializează chiar în zilele următoare, când printr-un acord cu agenția pentru refugiați ACNUR, primăria va dona aproximativ 1 milion de euro.