"Excesul de cereale din Ucraina afectează sectorul agricol din țările vecine"

Accesul fără taxe vamale al Ucrainei în UE a provocat o criză cerealieră în țările vecine, sufocând sectorul agricol din regiune și ducând la niște plângeri potrivit cărora Bruxelles-ul le-ar acorda agricultorilor prea puține compensații, scrie prestigiosul cotidian The Financial Times.

Anul trecut, după invazia Rusiei în Ucraina, UE a eliminat taxele vamale și cotele importurilor ucrainene de cereale, reorientând o parte din transporturile pe care Rusia le bloca în porturile de la Marea Neagră spre rețelele navale și feroviare poloneze și românești. Dar cerealele ucrainene, devenite brusc accesibile pe piețele respective, i-au afectat pe producătorii locali.

“Agricultorii din România sunt cei mai afectați de tranzitul cerealelor venite din Ucraina“, a declarat Alexandru Baciu, care posedă aproximativ 2.200 de hectare de culturi cu cereale în sud-estul României. “Ei au rezerve de grâu rămase nevândute din recolta de anul trecut… Au trecut trei luni de când noi nu am reușit să ne vindem nici măcar recolta de anul trecut din cauza problemelor legate de tranzit”.

La reuiunea Consiliului European de săptămâna trecută, desfășurată la Bruxelles, Comisia Europeană a propus ca agricultorii din UE afectațI să primească un fond total de €56.3 milioane ca să acopere pierderile suferite din cauza importurilor excesive de cereale din Ucraina. România ar urma să primescă fondul cel mai mic, de €10 milioane, în vreme ce Poloniei I s-au alocat €29.5 milioane, iar Bulgariei, €16.7 milioane.

La sfârșitul lunii ianuarie, România, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia au adresat UE o scrisoare comună, cerând o ripostă fermă pentru a reduce impactul “creșterilor substanțiale” de cereale ucrainene pe piețele locale.

Președintele român, Klaus Iohannis, a acuzat comisia că ignoră marile sacrificii făcute de țara sa pentru a facilita exporturile de grâne ale Kyivului pe piețele din lume și a cerut Bruxelles-ului să majoreze fondul de €10 milioane oferit sub formă de compensație.

Baciu a spus că oferta financiară a UE este “infimă, ca să nu spunem că ea e de fapt o bătaie de joc față de problema cu care ne confruntăm”.

Instituțiile comerciale din România au împărtășit această impresie, iar Forumul Agricultorilor și Producătorilor Profesioniști a amenințat că, luna viitoare, va organiza proteste la nivel național legate de ceea ce organizația consideră a fi o compensație “derizorie”.

În cursul vizitei sale de luni, la București, președintele Consiliului European, Charles Michel, a recunoscut rolul asumat de România în vederea asigurării unor rute alternative de export pentru Ucraina, el adăugând că țara a furnizat niște venituri vitale vecinei sale măcinate de război.

„Dar eu știu că asta i-a afectat implicit și pe agricultorii români”, a spus el. „Trebuie să căutăm să mărim acest fond”.
Premierul Poloniei, Mateusz Morawieck,i a cerut și el o majorare a fondurilor, calficând oferta Bruxelles-ului drept „nepotrivită”. „Comisia Europeană trebuie să ne ajute mai mult în acest context”, a declarat el marți, în cursul unei vizte efectuate la București.

Statele meembre ale UE ar urma ca, joi, să voteze pachetul de ajutoare destinate agricultorilor. În Polonia, importurile ieftine de cereale ucrainene au destabilizat piața locală, cele mai afectate regiuni fiind în sud-estul țării, în imediata vecinătate a Ucrainei.

“Nici guvernul polonez și nici Uniunea Europeană nu sunt conștienți de gravitatea situației”, a declarat Michal Kolodziejczak, agricultor și lider al mișcării agricole Agrounia. El a spus că autoritățile nu trebuie să permită decât accesul cerealelor ucrainene care traversează țara în drum spre o destinație finală din afara Poloniei.

Importurile ucrainene au provocat totodată șI o scădere a prețurilor cerealelor locale, a mai adăugat el. “Anul trecut, prețurile de situau în jurul a 1500 zloți, iar astăzi, ele au scăzut cu mult sub 1000 de zloți, ajungând chiar și la 750 de zloți”.

Guvernatorul provinciei Lublin, care se află la frontiera cu Ucraina, a relevat recent problemele Poloniei legate de faptul că țara nu reușește să re-exporte o bună parte din cerealele ucrainene. Săptămâna trecută, Lech Sprawka a declarat pentru postul de radio TOK FM că, în acest an, în Polonia au intrat aproximativ 800000 de tone de cereale, dar numai 4000 de tone au putut fi reexportate în afara UE, respectiv, într-o serie de state africane.

Recent, o serie de fermieri indignați au aruncat cu ouă asupra lui Hemryk Kowalczyk, minitrul polonez al agriculturii, calificându-l drept trădător și acuzându-l că le distruge condițiile de trai. Parlamentarii opoziței au profitat de proteste, cerându-i demisia. Miercuri, ministerul urma să poarte discuții cu agricultorii, inclusiv în privința planurilor guvernului de a subvenționa livările de porumb și de grâu din porturi, dorind ca astfel să susțină reexportarea importurilor ucrainene.

România se confruntă și cu probleme de logistică, având în vedere că, acolo, porturile sunt concentrate în principal asupra cerealelor ucrainene, iar acum ele sunt „pline de marfă” cu care nu știu ce să mai facă, a declarat Cezar Gheorghe, consultant la Ministerul Agriculturii din România.

În afara compensațiilor, UE trebuia să investească și în infrastructură – respectiv, șosele și căi ferate – să-și sporească numărul de tractoare și de șlepuri, personalul de la frontiere, și totodată să separe fluxul cerealelor urcrainene, a mai adăugat el.

Imaginile captate prin drone, parvenite și redacției FT, care au fost filmate în apropierea Constanței, portul României de la Marea Neagră, înfățișează cozi lungi de vase adunate în jurul portului, altiminteri înscris în așa-zisul Lanț al Solidarității, care oferă Ucrainei rute de export alternative.

„În cei 20 de ani de carieră în sectorul agricol, eu unul nu am mai văzut asemenea cozi”, spune el.

Articol de Stephen McGrath – București, Barbara Erling - Varșovia

Traducerea: Alexandru Danga/RADOR.