„Europa poate încerca în continuare să evite războiul care îi bate deja la ușă”

În istoria umanității, majoritatea războaielor au avut loc în Europa. Părea că începutul secolului XXI va fi o excepție și că principalele evenimente geopolitice și conflicte armate vor avea loc în altă parte, scrie Le Monde.

Înainte de 2014, când Rusia a atacat Ucraina, începând cu anexarea ilegală a Crimeei, a existat un consens aproape general în rândul experților că războaiele moderne ar putea izbucni fie în regiunea India-Pacific, fie în Orientul Mijlociu devastat de conflicte, fie în Africa, unde ciocnirile pot fi acum alimentate de dorința marilor puteri de a-și exercita influența în cursa pentru resurse naturale rare.

Dar viziunea bolnavă a lui Putin, insistența lui de a da înapoi istoria și răspunsul inadecvat al lumii occidentale la expansiunea Rusiei au dus la un război la scară largă în centrul geografic al Europei – în Ucraina, care nu numai că își apără teritoriul, ci și flancul estic al NATO și al UE.

Eforturile eroice ale poporului ucrainean din ultimii doi ani le-au dat partenerilor săi timp să se pregătească. Ucraina, să fim bine înțeles, nu va da înapoi. Dar acest lucru nu garantează pacea în alte părți ale Europei.

Destul cu iluziile! Liderul rus, care consideră Europa slabă și care a lansat un ultimatum țărilor NATO în decembrie 2021, va încerca să atace aceste țări pentru a ridica miza și a obține o împărțire a influenței pe continentul european.

Pe lângă ocuparea anumitor părți ale teritoriului Georgiei, Moldovei și Ucrainei, acum există revendicări teritoriale ale Rusiei exprimate public la adresa membrilor UE și NATO. Nu mai este un secret faptul că planurile operaționale ale Statului Major rus, care cuprind un atac la sol prin Estonia sau controlul coridorului Suwalki dintre Polonia și Lituania spre enclava rusă Kaliningrad, ar putea cunoaște un nou impuls.

Este necesară o reevaluare

Amenințările cu terorismul, migrația necontrolată, radicalismul sau chiar schimbările climatice sunt perceptibile și par să necesite atenție și răspuns prioritar. Înainte ca o rachetă de mai multe tone lansată de un bombardier strategic rus sau o dronă cu încărcătură capabilă să ajungă practic în orice punct din Europa să aterizeze în curtea ta, după cum experimentează nu doar ucrainenii, ci și cetățenii țărilor NATO, inclusiv Polonia și România.

Este necesară o reevaluare. Declarațiile generalilor și politicienilor devin din ce în ce mai realiste și hotărâte. Trebuie să recunoaștem că securitatea nu este doar o problemă printre altele. Fără ea, toate celelalte aspirații pur și simplu nu au nicio șansă să devină realitate.

Niciun schimb comercial, nicio legătură istorică, culturală și științifică, nicio încercare de compromis în materie de securitate, sau chiar concesii, nu protejează împotriva poziției belicoase a regimurilor autoritare, care percep această politică ca pe o slăbiciune, chiar o invitație la agresiune. Este suficient să ne amintim declarația recentă a liderului rus, care, în ciuda dovezilor proceselor de la Nürnberg împotriva criminalilor naziști, a acuzat Polonia că l-a târât pe Hitler în cel de-al doilea război mondial.

Politică de prevenire

Europa poate încerca încă să evite războiul care deja bate la ușă. Dar este timpul să înfrunte realitatea. Pentru a face acest lucru, trebuie să fie puternică și să acționeze împreună cu vecinii și aliații săi.

Oricare ar fi speranța noastră pentru forța NATO, previziunile analiștilor devin clare: situația din Statele Unite evoluează în așa fel încât, oricine va fi următorul președinte american, va acorda probabil mai multă atenție rezolvării conflictului din regiunea India-Pacific decât celui din ​​Europa, unde țările vor trebui să se bazeze pe propriile forțe și pe solidaritate.

Europa, care de zeci de ani a dus o politică de compromis, cooperare și limitare a agresiunii în Est, trebuie să treacă la o politică de prevenire. Aceasta înseamnă nu doar schimbarea strategiei, ci și luarea de măsuri. Și trebuie să acționeze repede.

Atacatorul nu se va opri singur

Desfășurarea sistemelor de apărare și contingente suplimentare la granițele de est ale NATO, creșterea forțelor de reacție rapidă și creșterea producției de muniții și de echipamente militare necesită cheltuieli financiare pe care am dori să le direcționăm către dezvoltarea economică.

Acestea sunt investiții necesare în securitate care, pe de o parte, vor aduce posibilitatea unei dezvoltări economice mai sigure și, pe de altă parte, ar putea deveni un motor al noilor progrese tehnologice. Mai mult, în următorul deceniu, problema surplusului de arme nu va dispărea – comerțul cu arme va ocupa un loc din ce în ce mai important în comerțul global.

Este prea târziu să ignorăm provocările și amenințările tot mai mari: cursul evenimentelor istorice nu depinde doar de dorințele noastre. Anexările teritoriale nu vor face decât să-l încurajeze pe Putin să-și urmeze visurile expansioniste. Dacă Rusia avansează în Ucraina, țările europene se vor confrunta cu amenințare constantă, destabilizare zilnică și nevoia de a continua războiul.

Agresorul nu se va opri singur. Nu-l putem convinge de nebunia acțiunilor sale. Îl putem opri doar cu forța. Singura întrebare este: cum să o faci? Evident, este mai bine să nu așteptăm o ciocnire directă cu Rusia, ci mai degrabă să o oprim la granițele de est ale Ucrainei, care se așteaptă să devină granițele de est ale NATO și ale UE în viitorul apropiat.

Deja în 2024, toate ajutoarele și armele necesare trebuie să fie furnizate Ucrainei. Europenii nu trebuie să aștepte ca războiul să le bată la ușă. Europa trebuie să se trezească. Este timpul să acționați și să anticipați!

Autor: Valeriy Chaly, diplomat ucrainean

Traducerea: Ruxandra Lambru /RADOR RADIO ROMANIA.