Europa, îngrijorată de posibile atentate

În instituţiile Uniunii Europene a fost păstrat luni un moment de reculegere în semn de omagiu pentru victimele recentelor atentate din Norvegia, acţiunea având loc în acelaşi timp cu ceremoniile comemorative de la Oslo.

La acţiunile din capitala Norvegiei au luat parte membrii Familiei Regale norvegiene şi primul-ministru, alături de câteva mii de norvegieni.

În acest timp, reacţiile internaţionale de solidaritate încep să fie însoţite de declaraţii de presă care vorbesc de un mai amplu plan al autorului atentatelor.

Potrivit corespondentului Radio România la Berlin, Ovidiu Suciu, în Germania, ziarele susţin că atentatorul ar fi avut de gând să ucidă şi politicieni de la Berlin, între care ar fi fost şi cancelarul Angela Merkel.

De teama atentatelor, unii polilticieni germani au cerut deja înăsprirea politicilor antiteroriste.

Politicianul creştin-social Hans-Peter Uhl a pledat pentru reintroducerea dreptului autorităţilor de a păstra datele din convorbirile telefonice şi comunicaţiile online ale populaţiei pe care să le folosească în cazul suspiciunilor de terorism.

Procedura nu este permisă de Curtea Constituţională. Şeful sindicatului Poliţiei, Bernhard Wittaut, a cerut, de asemenea, crearea unei baze de date cu persoane suspectate de implicare în acţiuni violente.

Ministrul liberal al justiţiei, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, se opune însă stocării unor astfel de informaţii aparţinând unor persoane împotriva cărora nu se manifestă suspiciuni concrete.

Cazul atentatorului norvegian care înainte de a-şi comite crimele şi-a făcut publice în internet opiniile şi intenţiile l-a determinat pe ministrul de interne al Bavariei, Joaquim Hermann, să ceară o mai puternică observare a spaţiului virtual.

Marea Britanie, îngrijorată în perspectiva Jocurilor Olimpice din 2012

În Marea Britanie, poliţia caută posibile legături între suspectul Anders Breiwik din Norvegia şi grupurile extremiste din Marea Britanie, având în vedere că în manifestul bărbatului scrie că ar fi fost recrutat de doi extremişti englezi la Londra, în 2002.

Deocamdată, nu există indicii că Anders Breiwik ar fi plănuit atacurile în Marea Britanie, spun surse din poliţie.

Premierul David Cameron a declarat luni că ia afirmaţiile foarte în serios, în timp ce Consiliul Naţional de Securitate britanic a cerut poliţiei şi serviciilor de securitate să reevalueze nivelul de securitate referitor la grupurile extremiste de dreapta.

Îngrijorările vin şi în contextul Jocurilor Olimpice de Vară care vor fi organizate de Marea Britanie în 2012.

Potrivit corespondentului Radio România la Londra, Dan Vasiliu, există însă din ce în ce mai multe voci care se întreabă dacă Londra are într-adevăr capacitatea de a anihila toate posibilele ameninţări teroriste.

Scandalul telefoanelor ascultate s-a soldat până acum cu o demisie foarte importantă, e vorba de cea a adjunctului Scotland Yardului, John Yeates.

Acesta era şeful Departamentului de combatere a terorismului şi considerat printre cei mai buni din domeniu.

Plecarea sa a lăsat un gol important şi, chiar dacă se fac eforturi pentru desemnarea cât mai rapidă a unui înlocuitor, există temeri că noul şef al departamentului ar putea avea prea puţin timp la dispoziţie pentru a se adapta cerinţelor pe care le presupune un eveniment de anvergura Jocurilor Olimpice.

Atacurile din Norvegia, "consecinţă a toleranţei prea mari"

Atentatele din Norvegia sunt o consecinţă directă a toleranţei prea mari arătată de Uniunea Europeană şi NATO faţă de extrema dreaptă, susţine Dmitri Rogozin, ambasadorul Moscovei la NATO.

"În interiorul NATO şi al Uniunii Europene există politicieni de cel mai înalt rang care de facto sustin discursuri pro fasciste şi nu trebuie să mire pe nimeni că anumite persoane percep aceste semnale ca pe o comandă pentru a ataca tot ce este viu în Europa, bazele acesteia şi ale democraţiei", a declarat oficialul rus.

În opinia lui Dmitri Rogozin, dacă politicienii europeni vor tolera în continuare fasciştii baltici şi declaraţiile neonaziste ale liderilor unor noi membri ai NATO şi UE, ei nu trebuie să se mire că vor fi împuşcaţi de propriii lor concetăţeni.

Pe de altă parte însă, unele declaraţii laudative ale suspectului Anders Breivik la adresa lui Vladimir Putin şi a sistemului politic rus au plasat oficialităţile de la Moscova într-o postură neplăcută.

Democraţia nefuncţională din Europa trebuie schimbată cu o formă dirijată a democraţiei de genul celei ruseşti, afirmă Anders Breivik în aşa-zisul său manifest publicat pe internet.

În opinia lui, Vladimir Putin este un lider just, hotărât şi demn de respect, deşi nu este clar dacă poate fi un potenţial prieten sau duşman crâncen al celor ce susţin ideile extremistului norvegian.

Mişcarea de tineret pro Kremlin Nasi (Ai nostri) este numită de Anders Breivik un model de urmat în ceea ce priveşte educarea tineretului în spirit conservator şi patriotic.

Reacţionând, secretarul de presă al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că Anders Breivik este o "progenitură a iadului" şi tot ce spune şi scrie reprezintă "delirul unui nebun".