"Este China o țară dezvoltată?"

În vizita sa rapidă și intensă la Beijing, una dintre cererile făcute de secretarul Trezoreriei al SUA, Janet Yellen, a fost necesitatea asumării de către China a poziției de țară dezvoltată în ceea ce privește sprijinul financiar pentru fondurile climatice, scrie cotidianul brazilian O Globo.

Poate părea un aspect minor, dar are consecințe care trec dincolo de disputa Washington-Beijing.

Atunci când președintele Lula a vizitat China, în luna aprilie, una dintre propunerile Braziliei a fost includerea în comunicatul comun privind schimbările climatice a anunțării unei contribuții din resurselor chineze pentru Fondul Amazonia, așa cum făcuseră deja țări precum Norvegia, Germania și SUA.

Ideea a primit, însă, un NU sumar. Ca țară în curs de dezvoltare, China nu ar putea îndeplini cererea, a susținut Beijingul.

Face parte din argumentul Chinei și Braziliei că țările dezvoltate au "o responsabilitate istorică" privind criza climatică și, prin urmare, ar trebui să fie în fruntea finanțării, așa cum s-a inclus în declarația comună a vizitei lui Lula. În rivalitatea cu SUA, contestarea statutului Chinei de țară în curs de dezvoltare a început să implice și alte domenii, începând cu cel comercial.

În 2019, președintele de atunci Donald Trump a acuzat China că "înșeală", folosindu-și statutul în Organizația Mondială a Comerțului (OMC) pentru a obține avantaje necuvenite.

De multă vreme acest lucru a încetat să mai fie un simplu trumpism. În martie, Camera Reprezentanților din SUA a aprobat în unanimitate un proiect de lege care recomandă o ofensivă diplomatică pentru schimbarea statutului Chinei în cadrul organismelor internaționale. Este mai curând o manevră internă decât de politică externă, o nouă demonstrație a faptului că opoziția față de China a devenit singurul consens în rândul marilor partide americane.

Dar pare și un mijloc de a opri creșterea economică a Chinei și influența sa externă, spune Aline Tedeschi, profesor la Universitatea Normală din Hunan și director de Programe la Observa China. În ciuda faptului că este categorisită de către Banca Mondială drept o țară cu venituri medii ridicate, există încă o inegalitate imensă în țară, spune aceasta, citând drept exemplu faptul că "aproape o Brazilie" nu are acces la canalizare de bază. Tedeschi apreciază că SUA cu greutate vor dispune de suficient capital diplomatic pentru a modifica statutul chinez.

Beijingul respinge campania americană pe motiv că și ea este o țară în curs de dezvoltare, lucru pe care îl folosește intens ca instrument diplomatic pentru a făuri parteneriate cu Sudul Global. Cu un PIB pe cap de locuitor care este de o șesime față de cel american, economia chineză este încă departe de lumea dezvoltată, fiind la acelaşi nivel cu țări precum Malaysia și Costa Rica. Pe de altă parte, analfabetismul este aproape de zero, în timp ce afectează un american din cinci.

China sfidează clasamentele – chiar și pe cele care îi convin. După decenii de creștere accelerată și inegală, țara a devenit o "superputere hibridă", așa cum o defineşte Philippe Benoit, de la Universitatea Columbia, în care trăsăturile unei economii avansate coexistă cu pragul de jos al sărăciei.

Deși este a doua economie a lumii, China are încă o parte însemnată a populației sale în stare de vulnerabilitate, atestă Banca Mondială. Pe lângă statistici, inegalitățile sunt vizibile și nu este necesar să mergem prea departe.

Este nevoie de un drum de doar o jumătate de oră din centru până la periferia Beijingului pentru a găsi o altă Chină, departe de abundența și de modernismul prezent în metropole.

Articol de Marcelo Ninio, editorialist, Beijing

Traducerea: Iulia Baran/RADOR.