Energia nucleară şi gazele, „surse verzi de tranziţie energetică”

Realizator: Comisia Europeană prezintă astăzi propunerea de clasificare a energiei nucleare şi a gazelor ca surse verzi de tranziţie energetică, eligibile pentru investiţii cu bani europeni. Partea legată de gaze are susţinerea Germaniei de exemplu, iar cea privind energia nucleară, pe a unor state ca Franţa şi România, dar este contestată de ţări membre ca Austria, Danemarca, Suedia, Olanda sau Luxemburg, care au invocat posibile acţiuni ilegale pentru a bloca actul Comisiei. Documentul este un aşa numit act delegat prezentat în ultimele ore ale anului trecut şi care la şedinţa de astăzi a Colegiului comisarilor a fost modificat prin includerea unor clarificări.

Reporter: În esență, este vorba despre miliarde de euro care ar putea fi investite în proiecte de energie nucleară și gaze. Temerea celor care nu sunt de acord cu clasificarea energiei nucleare și din gaze ca fiind verde este că banii se vor duce în investiții în aceste domenii, iar alternativele considerate cu adevărat curate, de exemplu hidrogenul, vor fi neglijate. Modificările aduse documentului inițial nu sunt esenţiale, reclamă acele state membre care se opun. Furia unor țări ca Luxemburg vine și din faptul că Executivul european susține că are, conform legislației europene, împuternicire de la Consiliu și Parlament să modifice clasificarea surselor de energie. Luxemburgul a acuzat chiar Comisia că forțează legislația Uniunii, blocul comunitar şi-a propus să renunțe la combustibilii fosili, pentru producerea de energie, dar în act se precizează că deși gazele sunt tot combustibili fosili, ele nu poluează atât de rău ca, de exemplu, cărbunele, deci pot fi folosite o vreme, până când Europa va deveni primul continent neutru climatic. Şi România are interesul ca gazele să fie acceptate în așa-numita taxonomie, adică clasificarea surselor de energie eligibile pentru investiții, pentru că numai astfel e posibilă extinderea rețelei de alimentare cu gaze. În ce privește energia nucleară, nimeni nu contestă faptul că este curată, ecologică, atât că s-a pus problema reziduurilor și a depozitării lor, de aceea Comisia a inclus în document câteva clarificări, plus prevederi de control și monitorizare. Şi în acest caz, România are un interes major, mai ales că are o strategie deja în aplicare privind extinderea producției de energie nucleară, nu numai la Cernavodă, dar și prin reactoare nucleare americane de mici dimensiuni.