Elveţienii "privesc migraţia cu alţi ochi"

Un articol publicat de Die Welt îl prezintă pe "germanul care ar putea deveni vicepremier al României", Klaus Johannis, "o stea imaculată pe scena politică" autohtonă.

Numirea primarului Sibiului în fruntea Ministerului de Interne depinde însă de preşedinte, iar acesta "nu este încântat", crede Die Welt, care aminteşte şi de impedimentele legale implicate de păstrarea funcţiei de edil al Sibiului.

The Guardian se ocupă de "sistemul românesc de sănătate, aflat în criză ca urmare a plecării medicilor în Regatul Unit sau în alte ţări".

Cotidianul londonez discută cu preşedintele Colegiului Medicilor din România, care evidenţiază că mai ales medicii specialişti sunt cei care pleacă din ţară, în căutarea unor condiţii mai bune de muncă şi de plată.

"În România, la o populaţie de 19 milioane de locuitori, există numai 48 de medici specializaţi în radioterapie, 54 de medici specializaţi în geriatrie şi doar 624 de medici experţi în tehnici de terapie intensivă", face socoteala Vasile Astărăstoae.

La rândul său, ministrul muncii Mariana Câmpeanu vorbeşte cu publicaţia britanică despre "vânătoarea de creiere" care secătuieşte sistemul de sănătate din România.

Elveţia "întoarce spatele liberei circulaţii a persoanelor"

Elveţienii privesc migraţia cu alţi ochi, însă, după cum arată referendumul în cadrul căruia au fost chemaţi să hotărască dacă îşi doresc păstrarea graniţelor deschise pentru europenii în căutarea unor locuri de muncă.

Rezultatul: "Elveţia întoarce spatele liberei circulaţii a persoanelor", titrează cotidianul Le Temps din Ţara Cantoanelor.

Un rezultat care "va avea consecinţe grele pentru relaţiile Elveţiei cu Uniunea Europeană", consideră Le Figaro.

Financial Times punctează că referendumul nu a fost îndreptat împotriva imigranţilor din România şi din Bulgaria.

Iar cotidianul polonez Rzeczpospolita notează că, după anii în care Elveţia a permis o imigraţie fără limite, un sfert din populaţia sa a ajuns să fie formată din imigranţi.

Acelaşi ziar de la Varşovia scrie că votul implică instituirea unor cote pentru imigraţie, ceea ce ar putea intra în conflict cu acordurile încheiate de Elveţia cu Bruxelles-ul şi eventual ieşirea din zona Schengen.

Victoria Nuland, "afirmații improprii"

Tensiunile intervenite în relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ca urmare a indiscreţiei referitoare la afirmaţiile improprii făcute de subsecretarul de stat Victoria Nuland la adresa blocului comunitar fac obiectul mai multor articole publicate de presa internaţională.

"Realmente destul de stupid", titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung.

"Divulgarea înregistrărilor arată adevărata faţă a diviziunilor dintre UE şi SUA în privinţa obiectivelor referitoare la Ucraina", consideră New York Times şi evidenţiază că Rusia, care sub conducerea lui Vladimir Putin a devenit "dureros de conştientă de pierderea imperiului" său sovietic, "pare acum a fi hotărâtă să exploateze confuzia occidentală".

În faţa unei probleme similare în privinţa Moldovei de peste Prut şi a Georgiei, Uniunea Europeană încearcă să pună la punct o campanie de relaţii publice care să contracareze "dezinformarea" rusească şi să acorde fonduri financiare suplimentare Chişinăului şi Tbilisi-ului, relatează EUobserver.

În acelaşi timp, adaugă observatorul european, Uniunea Europeană ar trebui "să se pregătească mai intens pentru posibile ameninţări interne şi externe sau acţiuni împotriva ţărilor foste sovietice vizate, precum embargouri comerciale, restricţii asupra muncitorilor migranţi şi tensiuni sporite în conflictele îngheţate".