Egiptul îşi votează noua Constituţie

În Egipt se desfăşoară referendumul constituţional. Cabinetul a avut numeroare întâlniri iar 250.000 de membri ai forţelor de ordine sunt în stare de alertă pentru a asigura securitatea.

Autorităţile sunt decise să demonstreze, acceptând monitorizare din partea UE şi a Ligii Arabe, că procesul este unul transparent.

Asta într-o perioadă în care nu lipsesc acuzaţiile că de fapt, Egiptul a revenit la atmosfera bine controlată din perioada Mubarak, sau că şi mai rău, armata domină prezentul şi viitorul Egiptului.

Interesant este că toate operaţiunile de asigurare a liniştii în timpul scrutinului sunt executate de poliţie în cooperare cu armata.

Motivul invocat: potenţiale ameninţări teroriste din partea Frăţiei Musulmane care nu se împacă deloc cu ideea că a trecut în foarte scurt timp de la forţă dominatoare în parlament şi care a dat un preşedinte, la statutul de organizaţie scoasă în afara legii.

Islamişti versus secularişti

Ca să contracareze îndemnurile Frăţiei Musulmane la boicot, pe motiv că noua constituţie ar fi contrară legii islamice, autorităţile egiptene transmit neîncetat mesaje către populaţie să vină la urne.

În Egipt este în plină desfăşurare un adevărat război pe hârtie, pentru că în toată ţara circulă acum în paralel, exemplare cu textul modificat al noii constituţii, scoase de Frăţia Musulmană, şi milioane de copii oferite gratuit de autorităţi.

Dacă în perioada Morsi, forţele politice egiptene relevante erau împărţite în tabere foarte clare, islamişti pe de o parte şi liberali şi secularişti de cealaltă, acum în preajma referendumului, islamiştii radicali de la Al Nour reconfirmă că au trecut definitiv din barca alianţei cu Frăţia Muslmană în cea a supravieţuitorilor politici din Frontul Salvării Naţionale, folosindu-se de întreaga lor reţea ca să-i convingă pe egipteni să iasă în număr cât mai mare la urne.

Polarizare politică

Evenimentele din ultimii ani şi noua constituţie au complicat şi mai mult sistemele de alianţe şi simpatii politice în Egipt şi au dus la o şi mai profundă polarizare.

Referendumul constituţional va fi boicotat de aşa numita Alianţă Naţională pentru Sprijinirea Legitimităţii, alcătuită din formaţiuni islamiste sub conducerea Frăţiei Musulamen.

În schimb, noua constituţie care urmează să treacă testul populaţiei, este susţinută de Partidul salafist Nour alături de partidele din Frontul Salvării Naţionale, principala forţă de opoziţie în perioada în care islamistul Mohamed Morsi a fost preşedinte.

Pentru marea majoritate a populaţiei cel mai important e să vadă cât mai curând puţină ordine în ţară şi o doză de predictibilitate, mai ales că situaţia economică este aproape catastrofală.

Încredere în Armată

De aceea, în condiţiile în care democraţia este asociată de mulţi egipteni cu insecuritatea, ei preferă predictibilitatea pe care pare să o poată oferi armata iar noua constituţie face din armată un jucător puternic pe scena politică, potrivit multor analişti egipteni.

Evident, asociaţiile de tineret şi organizaţiile cu agendă liberală, nu agreează ceea ce consideră o despărţire de idealurile revoluţiei din 2011 şi o întoarcere la practicile autoritare din epoca Mubarak, mai ales după ce liderul Armatei Egiptene, generalul Abdel-Fattah Al-Sisi a anunţat că e posibil să candideze la prezidenţiale.

Civil înseamnă nereligios

Totuşi unele partide seculariste au câteva rezerve faţă de noul text al Constituţiei.

De exemplu, liderul Partidului Social democrat a dezvăluit că după votul comisiei constituţionale, textul legii fundamentale a fost schimbat şi în loc de „conducere civilă” a apărut formula „guvernare civilă”.

Pornind de la interpretarea că „civil” înseamnă nu doar non-militar ci şi non-regilios, formula pare să prevină orice încercare a partidelor islamiste de a ajunge vreodată la putere.

De asemenea, noua constituţie menţine posibilitatea de judecare a civililor în tribunale militare.