"Șef interimar al statului" în Egipt(UPDATES)

Ora 22.36 - Pe contul de twitter al Președinției egiptene, apar două mesaje semnate Mohamed Morsi: în primul el îi îndeamnă "pe civili și pe membrii armatei să respecte legea și Constituția și să nu accepte lovitura de stat ce va întoarce Egiptul înapoi."

Într-un mesaj scris la doar un minut după primul, Mohamed Morsi face apel la egipteni "să fie pașnici și să nu verse sângele conaționalilor".

Foto: Mesajele lui Mohamed Morsi pe contul de twitter al Președinției egiptene

Ora 22.15 - Șeful armatei egiptene a anunțat cã șef interimar al statului este președintele Curții Constituționale.

De asemenea, actuala Constituție a fost suspendatã, potrivit liderului armatei, citat de agențiile internaționale de presã.

Într-un discurs televizat, generalul Abdel Fattah al-Sisi, înconjurat de lideri militari, politici și religioși, a anunțat practic înlãturarea președintelui islamist ales Mohamed Morsi.

Șeful forțelor armate egiptene a fãcut apel la organizarea de alegeri prezidențiale și parlamentare, la formarea unei comisii care sã revizuiascã constituția, precum și a unui comitet de reconciliere naționalã care sã includã și reprezentanți ai organizațiilor tinerilor.

El a precizat cã foaia de parcurs se bucurã de sprijinul mai multor grupãri politice.

Ora 20.45 - Armata a amplasat blindate în zonele din Cairo unde se desfăşoară demonstraţii de susţinere a lui Mohamed Morsi, potrivit agenţiilor internaţionale de presă.

Ora 20.10 - Susţinătorii preşedintelui Mohamed Morsi acuză armata că organizează o lovitură de stat.

Ora 18.05 - Preşedintele Egiptului, Mohamed Morsi, propune un guvern de uniune naţională.

Ora 17.40 - Armata "a securizat" sediul central al televiziunii publice egiptene, a confirmat şeful instituţiei.

Ora 17.30: Ultimatumul dat de armată preşedintelui Egiptului a expirat. Între timp, a început o reuniune a şefului armatei cu lideri politici, religioşi şi ai mişcărilor de tineret.

În Egipt, manifestanţii au ieşit în stradă şi miercuri când expiră termenul limită acordat de armată preşedintelui Mohamed Morsi să calmeze criza din ţară.

Şeful statului a declarat însă că nu acceptă ultimatumul şi nu are de gând să demisoneze.

Potrivit Reuters, şeful forţelor armate egiptene a declarat miercuri că militarii sunt gata să-şi dea viaţa pentru a apăra poporul împotriva "teroriştilor" şi a extremiştilor, după refuzul preşedintelui islamist Mohamed Morsi de a renunţa la putere.

Preşedintele egiptean a declarat la rândul său că este pregătit să "îşi dea viaţa pentru ţară".

Anterior, un responsabil militar a declarat pentru Reuters că următorul pas al armatei va fi să invite la discuţii personalităţi din politică, economie şi societatea civilă.

El a dezminţit planul apărut miercuri în presă, care prevedea suspendarea Constituţiei, dizolvarea parlamentului dominat de islamişti şi instalarea unei administraţii tranzitorii supervizată de armată.

Manifestaţiile violente din Egipt durează de o săptămână, timp în care cel puţin 47 de oameni au murit, din ambele tabere.

Situaţia din Egipt este tensionată şi de un val de demisii la nivelul guvernului şi un ultimatum al armatei, care expiră miercuri.

Şase miniştri egipteni, inclusiv cel de externe, şi-au dat demisia după protestele masive de acum trei zile, când milioane de persoane au ieşit în stradă pentru a-i cere demisia lui Mohamed Morsi.

Comandantul armatei egiptene, generalul Abdel Fattah al-Sisi, a avertizat luni că dacă forţele politice nu vor ajunge la un compromis şi nu vor răspunde cererilor manifestanţilor în 48 de ore, armata va impune propria sa foaie de parcurs privind viitorul ţării.

Anunţul, care a fost făcut la o zi după ce milioane de egipteni au ieşit în stradă pentru a cere demisia lui Mursi, a fost salutat de manifestanţi şi de opoziţie.

Armata egipteană, cu un efectiv de o jumătate de milion de militari, are o influenţă enormă în Egipt; de altfel, până la căderea lui Hosni Mubarrak, ţara a fost condusă de regimuri dominate de militari sau foşti membri ai organizaţie Ofiţerilor liberi, care a venit la putere în 1952 printr-o lovitură de stat.

De-a lungul celor 60 de ani care au urmat, relaţia regimurilor sprijinite de armată cu Frăţia Musulmană, din care face parte şi Morsi, a fost una în general conflictuală.

Influenţa armatei s-a văzut şi la revoluţia din 2011.

Hosni Mubarrak, el însuşi un fost general, a pierdut puterea doar după ce armata i-a retras sprijinul.