"E necesar un nou cadru de lucru pentru relațiile SUA-UE"

Un nou cadru de lucru între SUA și UE, comparabil cu NATO, e necesar pentru gestionarea problemelor de secol 21, scrie The Financial Times. NATO asigură acum un serviciu indispensabil, susținând Ucraina împotriva agresiunii rusești, așa cum a făcut-o și în anii '90 când a pus capăt războaielor din Bosnia și Kosovo.

Însă alianța consumă întreaga atenție a liderilor de pe ambele țărmuri ale Atlanticului, într-un moment în care ne confruntăm cu probleme care ies din sfera de competență a NATO. Securitatea militară, respectiv securitatea și prosperitatea economică sunt întrețesute și trebuie abordate coordonat, iar nu ținute în sertare diferite.

Gândiți-vă la provocările cu care ne confruntăm: ascensiunea Chinei; pericolul existențial al schimbării climei; securizarea lanțurilor de aprovizionare fragile și a mineralelor vitale; tehnologii transformatoare precum inteligența artificială; amenințări nucleare iminente din Iran și Coreea de Nord; reconstrucția Ucrainei. Toate acestea necesită a cooperare americano-europeană mai aprofundată ca nicicând.

Precedente legate de construcția unei noi relații noi sunt numeroase: Declarația Transatlantică din 1990, din timpul președintelui George HW Bush; Noua Agendă Transatlantică din 1995 din timpul lui Bill Clinton (la a cărei negociere am participat și eu); anunțul din 2021 privind un „parteneriat transatlantic reînnoit”, care a dus la înființarea Consiliului Comerțului și Tehnologiei, organism comun care depune o muncă importantă în mai multe domenii.

Ceva mai recent, SUA și UE au cooperat mai strâns pentru a-i impune Rusiei cele mai dure sancțiuni economice adoptate vreodată. Tentativele lui Vladimir Putin de a rupe relația transatlantică au eșuat.

SUA sunt cel mai mare partener bilateral al UE în materie de comerț și investiții. O treime din comerțul transatlantic constă în transferuri intra-companii. Iar procentul de investiții reciproce reprezintă peste 30% din totalul investițiilor globale. Firmele americane investesc în Irlanda de trei ori mai mult decât în China.

Dar e nevoie de și mai mult. Dacă președinții americani și șefii de stat europeni participă automat la consiliile NATO, reuniunile la nivel înalt SUA-UE sunt sporadice, în cel mai bun caz. Nu există o viziune comună cu privire la viitor, și fiecare dintre noi merge pe propria cale în privința unor inițiative importante, fără consultări prealabile cu guvernele și companiile de pe celălalt mal al Atlanticului.

În ultimele săptămâni Parlamentul European a adoptat o legislație cuprinzătoare cu privire la inteligența artificială, fără a solicita vreo opinie și de la SUA, unde Casa Albă favorizează o abordare voluntară, iar Congresul nici măcar n-a discutat formal chestiunea.

Anul trecut Congresul a adoptat Legea Reducerii Inflației prin care se acordă subvenții și scutiri fiscale de peste 360 de miliarde de dolari companiilor din SUA pentru a se încuraja tehnologiile curate, firmele europene fiind excluse de facto.

Și chiar dacă se apropie reuniunea COP28, SUA și UE au abordări radical diferite în privința schimbării climei. UE a aprobat recent un mecanism de compensare la graniță a carbonului, taxând importurile cu emisii ridicate din SUA și nu numai, și are un sistem de plafonare și tranzacționare a emisiilor, pe care SUA refuză să-l adopte.

Conferința UE-SUA care va avea loc la toamnă ar trebui să fie ocazia de a consolida relația transatlantică în vederea perturbărilor politice care s-ar putea ivi. Iată șase măsuri care ar trebui să fie adoptate.

În primul rând, trebuie recunoscut rolul tot mai important al UE în materie de securitate. În al doilea rând, ar trebui concepute mecanisme, inclusiv unul de evaluare a impactului transatlantic, care să prevină surprizele provocate de adoptarea de legi fără consultarea prealabilă cu partenerul de dincolo de Atlantic.

În al treilea rând, ar trebui să ne integrăm economiile și mai mult, negociind un nou tratat transatlantic de liber schimb și investiții, cu obiectivele de a avea în cel mult 10 ani o piață transatlantică fără taxe vamale, dar fără a periclita legislația națională de mediu; de a ridica restricțiile legate de obstacolele din calea investițiilor; de a integra piețele de capital, cu norme contabile reciproc recunoscute; de a se aproba produse simultan pe ambele piețe, printr-un set unic de teste efectuat în oricare dintre cele două piețe. Astfel s-ar putea crea norme occidentale, în antiteză cu cele chineze, pentru produse care s-ar vinde în întreaga lume.

În al patrulea rând, trebuie refăcute organizațiile transatlantice din sectorul privat prevăzute de Noua Agendă Transatlantică din 1995 pentru patronate, sindicate, consumatori și asociații de mediu.

În al cincilea rând, trebuie construit Dialogul Transatlantic al Parlamentarilor pentru a se constitui o Adunare Transatlantică similară cu Adunarea Nord-Atlantică a NATO. Și, în fine, instituirea unor reuniuni anuale la nivel înalt UE-SUA.

Aceste măsuri a construi un parteneriat transatlantic geopolitic și economic mai solid, complementând alianța noastră militară de succes și pregătindu-ne pentru gestionarea problemelor globale ale secolului 21.

Articol de Stuart Eizenstat - fost ambasador al SUA la UE pe vremea administrației Clinton

Traducere: Andrei Suba/RADOR.