Drumul legislativ pe care trebuie să îl parcurgă ACTA

Uniunea europeană şi 22 de state membre, inclusiv România, au semnat acordul în 26 ianuarie la Tokyo.

Pentru a intra în vigoare acordul trebuie ratificat de toate statele membre.

Dacă ar trece de Parlamentul European şi de cele naţionale, ACTA ar ajunge în Consiliu pentru adoptarea unei decizii finale.

Parlamentul European nu poate aduce amendamente Acordului, ci doar să îl aprobe sau respingă.

Scopul declarat al Acordului este facilitarea cooperării internaţionale în vederea combaterii încălcării drepturilor de proprietate.

El ar urma să asigure utilizatorilor de internet schimbul de materiale şi informaţii nepiratate.

Criticile la adresa documentului se referă, printre altele, la riscul afectării libertăţii de exprimare sau la faptul că ar fi fost negociat în mod ne-transparent.

Comisia Europeană a respins criticile la adresa Acordului şi a semnării lui şi consideră că dezbaterile din ultima lună pe această temă au fost dominate de dezinformare.

Comisia Europeană va cere Curţii Europene de Justiţie să se pronunţe cu privire la Acordul comercial împotriva contrafacerii, contestat în ultima vreme inclusiv prin proteste de stradă.

Comisia Europeană insistă că acordul este unul necesar care ajută la aplicarea deciziilor împotriva contrafacerii şi nu va duce la închiderea unor pagini de internet sau la limitarea drepturilor precum cel la liberă informare.

Situaţia trebuie însă clarificată şi, consideră Comisia, cea mai bună soluţie în acest sens este o decizie a Curţii Europene de Justiţie.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, s-a pronunţat împotriva Acordului comercial antipiraterie (ACTA), apreciind drept "slab" echilibrul între protecţia dreptului de proprietate intelectuală şi drepturile fundamentale ale utilizatorilor de internet.