Dosare KGB, transmise arhivei Republicii Moldova

La Chişinău a început transmiterea dosarelor fostului KGB din depozitele Serviciului pentru Informaţii şi Securitate către Arhiva Naţională a Republicii Moldova.

Acest proces a fost apreciat de către preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, drept un început de desecretizare a dosarelor fostei securităţi sovietice.

Marţi a fost transmis un prim lot de 5.000 de dosare ale persoanelor supuse represiunilor politice în anii 1920-1951, iar Mihai Ghimpu, prezent la ceremonie, a anunţat că într-o săptămână alte 130.000 de dosare vor fi scoase din arhiva Ministerului de interne.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a declarat că transferarea acestor dosare către Arhiva Naţională, unde vor fi deschise istoricilor şi publicului larg, constituie un element al luptei anticomuniste.

În opinia sa, arhivele KGB, ale Procuraturii şi ale Ministerului de Interne trebuiau deschise încă la începutul anilor '90, imediat după proclamarea independenţei Republicii Moldova, însă clasa politică, dar şi factori de decizie influenţaţi de Moscova, s-au opus atunci acestui proces.

În consecinţă, au fost distruse 16.000 de dosare şi peste 14.000 de cartoteci, iar o bună parte din arhiva KGB a fost evacuată la Moscova şi Tiraspol.

Legea lustraţiei, "blocată de lipsa dosarelor"

Lipsa acestor dosare, a subliniat Mihai Ghimpu, a făcut imposibilă adoptarea unei legi a lustraţiei.

"Aceste dosare nu mai există. Unele sunt distruse, altele evacuate la Moscova" a precizat Mihai Ghimpu, care a subliniat că "Moscova a hotărât să-şi păstreze agentura. Să nu credeţi că printre noi astăzi nu sunt. Sunt".

Mihai Ghimpu a fost primul care a putut consulta unul dintre dosarele scoase marţi din arhivele securităţii, 11 volume ale cazului în care fratele actualului preşedinte, Gheorghe Ghimpu, a fost condamnat la detenţie pentru activitate antisovietică.

Pentru a asigura accesul liber al cetăţenilor la dosarele fostului KGB va fi construită o anexă la clădirea Arhivei Naţionale.

Mihai Ghimpu pledează pentru deschiderea în anii următori şi a unui muzeu al memoriei naţionale, care să cuprindă materiale documentare despre crimele regimului totalitar comunist.

"Aceste dosare sunt dovada crimelor regimului totalitar comunist, a Partidului Comuniştilor, care flutura şi în acei ani drapelul roşu cu secera şi ciocanul" spune Mihai Ghimpu.

Mai mult, preşedintele interimar al Republicii Moldova consideră că "a sosit momentul să încheiem conturile cu trecutul nostru totalitar şi să privim în viitor. Nu avem dreptul să uităm, nu avem dreptul să fim indiferenţi faţă de crimele odioase ale regimului totalitar comunist în Republica Moldova, fosta Basarabie".

Potrivit unei note informative difuzate de SIS, în perioada sovietică în Basarabia aproape 32.000 de persoane au fost condamnate în temeiul articolelor cu tentă politică, 5500 dintre aceştia au fost executaţi, iar aproape 3.000 au decedat în locurile privaţiunii de libertate.