Dmitri Medvedev şi Vladimir Putin, "unitate de opinii"

Premierul rus, fostul preşedinte Dmitri Medvedev, a susţinut vineri un interviu de câteva ore pentru cinci televiziuni.

Dmitri Medvedev a confirmat unitatea sa de opinii cu preşedintele Putin, fostul premier, părerea că nu au existat subiecte-tabu, din moment ce câteva întrebări s-au referit la noile legi şi reglementări adoptate, care pot fi interpretate cel puţin ca o îngrădire a mişcărilor societăţii civile şi eventual a opoziţiei.

Printre altele, Dmitri Medvedev insistă acum că formula 'agenţi străini' atribuită ONG-urilor finanţate din exterior trebuie tradusă mai aproape de neutrul 'agenţi economici' decât de 'agenţii imperialismului', formula de tristă amintire.

Cel puţin doi dintre intervievatori pot fi consideraţi de opoziţie.

Problemele abordate au fost interne

Aproape în exclusivitate, problemele abordate au fost interne: bugetul pe următorii trei ani, scandalurile de corupţie din guvern, reforma sistemului de pensii, dar cele mai multe întrebări probabil s-au referit la relaţia dintre putere şi opoziţie şi la controversatele legi adoptate după realegerea lui Vladimir Putin în funcţia de şef al statului.

Aceste legi sunt considerate de opoziţia rusă şi societatea civilă drept represive şi, după cum remarca unul din jurnalişti, intră în contradicţie cu valorile susţinute de Medvedev când deţinea funcţia de preşedinte.

Este vorba de înăsprirea pedepselor pentru încălcarea legislaţei privind mitingurile, de legea care obligă ONG-urile finanţate din afara Rusiei să se declare agenţi străini, cu înscrierea într-un registru special, legea care prevede blocarea accesului la site-urile şi paginile de internet care conţin informaţii periculoase pentru copii, droguri, pedofilie, sinucideri sau cea care extinde noţiunile de secret de stat şi înaltă trădare.

Criticii legilor consideră că acestea lasă suficient loc pentru interpretări abuzive, ce pot fi folosite împotriva opoziţiei.

De asemenea, consideră opoziţia, aceste legi au fost reacţia directă a puterii la protestele fără precedent desfăşurate din decembrie până în iunie faţă de fraudele electorale, a puterii în general şi a lui Vladimir Putin în special.

Dmitri Medvedev a negat că aceste legi ar avea un caracter represiv şi că ar reprezenta o anumită tendinţă politică.

În opinia liderului partidului puterii, Rusia Unită, ele ar fi mai curând ajustări ale legislaţiei, adusă la realitatea zilei.

Totodată - a declarat premierul - aprecierea regimului politic se poate face numai pe baza acţiunilor reale care decurg din aplicarea legilor în cauză.

Dacă realitatea va arăta că aceste legi sunt greşite, că lovesc interesele cetăţenilor şi ale unor grupuri politice, atunci ele vor trebui corectate.

Deocamdată, însă - a subliniat Medvedev - asemenea fapte nu există.

Atitudine pozitivă faţă de rezultatele reformei politice

Pe de altă parte, el s-a referit pozitiv la rezultatele reformei politice iniţiate în ultimele luni ale preşedinţiei sale: reintroducerea alegerii guvernatorilor de regiuni, liberalizarea legislaţiei electorale şi a celei privind partidele politice.

Dmitri Medvedev nu a comentat nici accentuarea criticilor occidentale la adresa situaţiei drepturilor omului din Rusia.

Nu mai departe decât joi, la reuniunea ministerială OSCE de la Dublin, secretarul de stat american, Hillary Clinton, s-a referit la restricţiile impuse în Rusia societăţii civile, inclusiv la legislaţia care va obliga numeroase ONG-uri, ca şi jurnalişti să se înregistreze ca agenţi străini în cazul în care aceştia primesc finanţare din exterior.

Un alt subiect neabordat în interviul de vineri este adoptarea de către Senatul american a aşa-numitului Act Magniţki.

Acest document interzice acordarea de vize şi accesul la sistemul bancar american al cetăţenilor ruşi vinovaţi de încălcarea drepturilor omului.

Lista lor va fi actualizată anual şi încă nu este clar dacă va fi publică.

Documentul ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie, după ce va fi semnat de către preşedintele Obama.

Adoptarea Actului Magniţki a fost condiţia anulării de către legislativul american a anacronicului amendament Jackson-Vanik, rămas valabil din era sovietică şi care impunea restricţii comerciale în relaţiile Statelor Unite cu Rusia şi cu unele din fostele republici sovietice.

Votul de vineri, de altfel, a anulat amendamentul şi în relaţia cu Republica Moldova.

Actul Magniţki poartă numele lui Serghei Magniţki, juristul unui fond de investiţii occidental mort într-o închisoare din Moscova în anul 2009 ca urmare a tratamentului dur la care a fost supus în detenţie.

PE a recomandat UE să adopte propria "listă Magniţki"

Parlamentul European a recomandat, la rândul său, Uniunii Europene să adopte propria sa listă Magniţki.

Ministerul rus de Externe a numit votul asupra Actului Magniţki un spectacol demn de teatrul absurdului, ce va avea efecte "foarte negative" asupra relaţiilor bilaterale.

Comentând adoptarea Actului Magniţki, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia va interzice, ca măsură de răspuns, accesul pe teritoriul său a cetăţenilor americani vinovaţi de încălcarea drepturilor omului, dar, după cum comentează presa de la Moscova, este greu de spus ce efecte reale vor avea aceste posibile liste negre, atâta timp cât este foarte puţin probabil ca persoanele vizate să aibă interese în Rusia.