Dmitri Medvedev face prima vizită oficială în Ucraina

Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a început la Kiev prima sa vizită oficială în Ucraina de la preluarea mandatului.

După toate semnalele, evenimentul pare să marcheze revenirea celor două state la tradiţionalele lor relaţii frăţeşti.

Trei dintre documentele bilaterale semnate se referă la probleme de securitate, unul privind securitatea europeană, altul referitor la zona Mării Negre, în care se fixează cooperarea între flotele militare ale Rusiei şi Ucrainei, şi o declaraţie separată pe Transnistria, cele două ţări fiind mediatori-garanţi în acest conflict.

Fără a se fi semnat acorduri la fel de spectaculoase, vizita a marcat tendinţa de apropiere accelerată între cele două state slave după schimbarea puterii politice de la Kiev.

Preşedintele Dmitiri Medvedev şi-a declarat încă o dată satisfacţia de a avea de-a face cu o nouă administraţie ucraineană, una cu care să poată conlucra, a spus el, şi a promis că Rusia este gata să reprezinte poziţia Ucrainei la summiturile G-8 şi G-20, precum şi în cadrul instituţiilor financiare internaţionale şi, în general, să contribuie la modernizarea economiei ucrainene.

Ucraina speră că Rusia o va ajuta să obţină din partea FMI un împrumut de 19 miliarde de dolalri pentru redresarea economiei, după ce reducerea preţului la gaze a permis Radei Supreme să adopte un buget cu un deficit de 5,3% din PIB.

După cum a precizat Viktor Ianukovici, guvernele rus şi ucrainean vor analiza posibilitatea cooperării în domenii precum construcţiile navale, industriile aeronautică şi spaţială, ca şi într-o serie de proiecte în domeniul energiei.

Rusia şi Ucraina şi-au propus de asemenea să conceapă şi să adopte un program de cooperare pe zece ani.

În suspensie a rămas însă controversata propunere a premierului rus Vladimir Putin privind fuzionarea Gazpromului cu monopolistul ucrainean Naftogaz-Ucraina, propunere ce a provocat protestele vehemente ale opoziţiei ucrainene şi a fost respinsă de facto de liderii de la Kiev.

Această răceală pare să arate ca Ucraina nu este dispusă să meargă chiar atât de departe pe calea apropierii de Moscova cât ar dori-o Rusia.

Şeful Gazprom, Alexei Miller, a confirmat că discuţiile pe tema fuziunii continuă, dar a evitat să răspundă dacă aceasta va avea loc.

Statutul Transnistriei, abordat de cei doi şefi de stat

Dmitri Medvedev şi Viktor Ianukovici au semnat şi trei declaraţii politice, referitoare la securitatea europeană, securitatea în regiunea Mării Negre, precum şi la reglementarea conflictului transnistrean, aceasta din urmă în calitate de garanţi ai procesului de pace.

Moscova şi Kievul s-au pronunţat pentru o soluţie exclusiv paşnică, prin mijloace politice, pe calea dialogului bazat pe egalitatea în drepturi între Chişinău şi Tiraspol, în scopul stabilirii unui statut garantat al Transnistriei, soluţie care să aibă la bază respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, statutului neutru consfinţit prin Constituţie şi crearea unui spaţiu juridic, economic şi de apărare unic.

Cei doi au chemat Chişinăul şi Tiraspolul să se abţină de la acţiuni unilaterale şi şi-au declarat susţinerea pentru reluarea procesului de negociere în formatul 5+2.

Declaraţia subliniază importanţa rolului stabilizator al forţelor ruse de menţinere a păcii din Transnistria şi menţionează că în declaraţia ruso-moldo-transnistreană din martie 2009 de la Moscova semnatarii s-au declarat pentru transformarea actualei misiuni de menţinere a păcii într-o misiune de garantare a păcii sub egida OSCE.

Contrar speculaţiilor din presă însă, în textul declaraţiei această transformare nu este condiţionată în mod explicit de reglementarea conflictului transnistrean.

Dmitri Medvedev a comentat şi noul acord privind schimbul de uraniu încheiat între Iran şi Turcia, cu medierea Braziliei.

"Moscova studiază cu maximă atenţie acest acord", a spus Dmitri Medvedev, subliniind însă că rămân fără răspuns întrebări precum aceea dacă Iranul va continua să îmbogăţească uraniul de-sine-stătător, caz în care va crea noi îngrijorări din partea comunităţii internaţionale, şi, în general, ce va face Teheranul în continuare.

Dmitri Medvedev a mai spus că este necesar să se ţină cont şi de poziţia celorlalţi actori internaţionali implicaţi în acest proces şi că sunt necesare consultări cu participarea Teheranului şi acestor actori privind programul nuclear iranian.