Divergenţe puternice între Israel şi Turcia

Ministrul israelian al informaţiilor, Yisrael Katz, a declarat miercuri că guvernul de la Ierusalim trebuie să susţină proiectul de lege prin care este recunoscută exterminarea sistematică a 1,5 milioane de armeni de către Imperiul Otoman la începutul secolului XX.

Pe de altă parte, el l-a acuzat pe preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, că masacrează minoritatea kurdă din Turcia şi Siria.

Reporter - Dragoş Ciocîrlan: Decizia Turciei de a-l expulza pe ambasadorul Israelului ca răspuns la inaugurarea Ambasadei americane la Ierusalim şi retorica ostilă a preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan va încuraja Israelul să vorbească despre kurzi şi alte probleme, precum recunoaşterea genocidului armean comis de turci.

A revenit în atenţia parlamentarilor israelieni un proiect de lege vizând recunoaşterea genocidului împotriva armenilor.

Doi parlamentari din partidul Likud au anunţat un proiect de lege care va face din Israel al 30-lea stat care recunoaşte genocidul din 1915, când Imperiul Otoman a masacrat un milion şi jumătate de armeni. Yair Lapid, liderul partidului de centru Yesh Atid, a propus deja anul acesta un proiect de lege, dar a fost resins în luna februarie.

El a cerut retrogradarea legăturilor cu Ankara nu doar temporar, recunoaşterea genocidului împotriva armenilor, sprijinirea kurzilor şi încurajarea SUA să retragă Turcia din NATO.

Yuli Edelstein, preşedintele Knessetului, parlamentul de la Ierusalim, a cerut legislativului să recunoască genocidul împotriva armenilor.

Turcia a fost prima ţară musulmană care a recunoscut Israelul în 1949. Cele două state au avut relaţii bune timp de decenii.

Turcia şi Israelul au numeroase interese comune în regiune ca ţări aliate ale Occidentului, într-o regiune în care naţionalismul arab şi extremismul religios sunt în ascensiune.

Anii '90 şi începutul anilor 2000 au reprezentat vârful relaţiilor militare şi economice dintre cele două ţări.

Există o statuie a lui Atatürk, fondatorul statului turc modern, în Israel. Fără soclu, actualul preşedinte al Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, este adeptul Fraţilor Musulmani şi sprijină direct organizaţia teroristă Hamas. Dacă Erdoğan a avut posibilitatea să devină un actor regional, a ratat-o, fiind convins că este noul sultan şi că se află la conducerea Imperiului Otoman, care nu mai există demult.

După incidentul din 2010 cu flotila turcă Mavi Marmara, care a încercat să forţeze blocada navală legală impusă unei entităţi teroriste în enclava de coastă supranumită Hamastan, relaţiile diplomatice au fost îngheţate până în 2016, când Israelul a plătit Turciei despăgubiri pentru victimele vasului Mavi Marmara, aşa-zişi militanţi pro-Hamas.

Zilele trecute, Ankara şi-a rechemat ambasadorii din Israel şi SUA în semn de protest faţă de inaugurarea Ambasadei americane la Ierusalim, capitala Statului Israel.

Problemele lui Erdoğan cu Israelul sunt multiple: mânia religioasă legată de Ierusalim, empatia cu palestinienii în general, sprijinul acordat organizaţiei teroriste Hamas.

În divergenţele regionale ale Turciei, Riadul, Abu Dhabi şi Cairo par să fie politic mai aproape de Israel decât de sultan. Erdoğan are în fiecare noapte coşmaruri cu minoritatea kurdă, în eventualitatea creării unui stat independent kurd.

Inaugurarea Ambasadei americane la Ierusalim, capitala Israelului, este ireversibilă, dar prezenţa Turciei în NATO face obiectul unor discuţii.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla în următorii doi, trei ani. Ankara a convocat o reuniune a Organizaţiei Conferinţei Islamice, în timp ce campaniile electorale se derulează în Turcia, iar relaţiile cu Ierusalimul se pot agrava.