Divergenţe pe tema viitorului energiei nucleare în Europa

România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ucraina îşi reafirmă interesul pentru producţia de energie nucleară, în timp ce Germania a decis să închidă şapte centrale nucleare.

În acest context, miniştrii energiei din Uniunea Europeană au decis la începutul acestei săptămâni ca la cele 143 de reactoare din Uniune să se realizeze teste de securitate.

Comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, afirma că mult timp de aici înainte centralele nucleare vor rămâne o sursă de energie pentru ţările Uniunii, în pofida accidentului din Japonia.

În cadrul unei dezbateri la Radio România Actualităţi, Lucian Biro, expert în securitate nucleară şi fost preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleate, spune că situaţia de la centrala nucleară din Japonia "va duce la amplificarea acţiunilor privind îmbunătăţirea securităţii nucleare".

De asemenea, Lucian Biro a mai spus că nu se aşteaptă ca energetica nucleară mondială să fie în declin după acest accident. El consideră că ceea ce s-a întâmplat în Japonia va impulsiona dezvoltarea unor reactoare nucleare de generaţie nouă şi mai sigure.

Cancelarul Angela Merkel susţine că va fi cu atât mai bine pentru Germania cu cât va ieşi mai repede din sectorul nuclear.

Bulgaria, decisă să meargă înainte cu centrala nucleară de la Belene

Bulgaria, pe de altă parte, este decisă să meargă mai departe cu construirea centralei de la Belene.

Bulgaria are şi centrala de la Kozlodui, o centrală din anii '60, cu tehnologie sovietică, una dintre cele mai vechi din Europa.

Potrivit corespondentului Radio România în Bulgaria, Petio Petkov, la Kozlodui, acum funcţionează două reactoare a câte 1.000 MW, cele patru reactoare mai vechi fiind închise la cererea Uniunii Europene.

Ultimele două reactoare sunt relativ mai noi pentru că au intrat în funcţiune la finele anilor '80.

Referitor la soarta proiectului Belene, acesta rămâne incert după retragerea concernului german RWE.

Potrivit corespondentului Radio România, Petio Petkov, la baza acestei incertitudini stau însă probleme financiare, poziţia executivului bulgar cu un an şi jumătate în urmă fiind anti-Belene.

Pe termen scurt şi mediu, energia nucleara "va predomina"

De la Bruxelles, corespondentul Radio România Luminiţa Apostol spune despre comisarul pentru energie, Günther Oettinger, că a afirmat, ca şi domnul Biro, că "în niciun caz nu putem vorbi de o renunţare la energia nucleară".

Günther Oettinger spunea că pe termen scurt, dar şi mediu şi lung electricitatea provenită din energia nucleară va predomina în Europa, pentru că 30% din electricitatea consumată în Europa provine din energia nucleară.

Pe această temă, însă europenii încă nu sunt foarte uniţi, nu au decis ce este de făcut.

Miniştrii din ţările membre UE au discutat pe această tem[ la consiliul extraordinar al energiei, dar nu au luat decizii concrete.

Concret, europenii sunt de părere că testele de stres sau testele de securitate trebuie încheiate până la sfârşitul anului.

România aşteaptă testele de securitate ale UE pentru Cernavodă

La nivelul României, directorul de dezvoltare-strategie la Societatea Naţională Nuclear Electrică, Dumitru Dina spune că testele de securitate de la Cernavodă vor fi aplicate din momentul în care se vor cunoaşte reglementările Uniunii Europene în domeniul centralelor nucleare.

De asemenea, Dumitru Dima a declarat că centrala de la Cernavodă este o centrală sigură, construită după standarde europene şi este exploatată după ultimele standarde în materie.

Mai mult, Dumitru Dima a precizat că centrala nucleară de la Cernavodă a iniţiat deja activităţi de verificare preventivă suplimentară ca urmare a evenimentelor de la Fukushima.

Audio: Dezbaterea Radio România Actualităţi pe tema viitorului energiei nucleare din Europa.