"Disputele României cu Ucraina pe tema Dunării alimentează propaganda rușilor"

Un mic canal de la gura Dunării a devenit un punct de conflict între Ucraina și România, provocând temeri legate de un amestec al rușilor și de șubrezirea sprijinului acordat de guvernul de la București vecinei sale măcinate de război, scrie The Financial Times.

Disputa s-a lansat din momentul când, luna trecută, Kyivul a anunțat că draghează canalul Bîstroe, un canal ucrainean de aproximativ 10 km., care leagă Marea Neagră de Brațul Chilia - braț care formează o frontieră naturală între cele două țări.

Creșterea adâncimii canalului navigabil Bîstroe, de la 3,9 la 6,5 metri, a fost prima semnalată începând din 1989, când țara a devenit independentă de Uniunea Sovietică, după cum a anunțat Ministerul ucrainean al Infrastructurii, care a mai adăugat: “Continuăm să dezvoltăm zonele din jurul portului de la Dunăre”.

Prelungirea canalelor de navigație de pe Dunăre este crucială pentru planurile Kyivului de a-și crea niște căi de export alternative după ce Rusia a blocat porturile Ucrainei de la Marea Neagră în urma invaziei sale, lansate cu un an în urmă.

Deși acordul susținut de ONU, vizând redeschiderea a trei porturi, anul trecut, a reprezentat o "gură de aer" pentru economia Ucrainei marcată de război, și a impulsionat transportul internațional de alimente, Kyivul este hotărât să își asigure niște rute viabile, care să ofere o mai mare protecție în fața agresiunii ruse.

Autoritățile de la Kyiv afirmă că o adâncire a canalului se înscrie în cadrul unui program anterior pe tema solidarității, susținut de UE și menit să faciliteze comerțul Ucrainei cu organizația. Dar anunțul a primit o ripostă din partea României, unde oficialii au pretins că drenările amenință Delta Dunării – o rezervație protejată internațional, cunoscută pentru biodiversitatea sa și pentru numeroasele păsări sălbatice din jur.

Ministerul de Externe al României l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei, cerând țării vecine să oprească orice operațiuni de drenare în cazul în care scopul operațiunii îl depășește stadiul unor lucrări de întreținere oarecare.

Bucureștiul a mai cerut totodată să fie autorizat să efectueze propriile măsurători pe canalele Chilia și Bîstroe.
Având în vedere că disputele amenință să prejudicieze relațiile bilaterale, ambasada Ucrainei le-a cerut românilor “să nu dea curs propagandei ruse”, menită să submineze sprijinul față de Kyiv, dat fiind faptul că războiul continuă.

Ambasada Ucrainei din București a căutat să precizeze rapid că lucrările sunt niște simple operațiuni menite să îndepărteze obstacolele care au redus adâncimea apei. Dar subiectul a fost extrem de politizat în România – un stat membru al UE și al NATO, care a sprijinit ferm Ucraina după războiul declanșat de Rusia, inclusiv găzduind mii de refugiați.

Președintele României, Klaus Iohannis, a deplâns declarațiile incitatoare, cerându-le concetățenilor să le permită mai întâi experților să stabilească ceea ce se întâmplă acolo cu adevărat.

“Nu cred că este potrivit să îi atacăm pe ucraineni bazându-ne pe niște date dubioase”, a declarat Iohannis în cursul unei întrevederi avute luna trecută, la Varșovia, cu președintele SUA, Joe Biden, și cu alți lideri regionali. “Ei nu au nevoie de dispute, au nevoie să fie susținuți”.

În cursul aceleiași săptămâni, un parlamentar român de extrema dreaptă, George Simion, a postat un videoclip de pe un vas care, potrivit declarațiilor sale, se afla pe Canalul Bîstroe. În acest mesaj, Simion și-a acuzat adversarii politici că nu le pasă de Delta Dunării.

Ucraina a aprobat cererea României vizând efectuarea propriilor măsurători hidrografice de pe Canalul Bîstroe și de pa Brațul Chilia pentru a clarifica informațiile contradictorii”, după cum reiese dintr-o declarație a Ministerului român al Transporturilor. Măsurătorile ar urma să înceapă în ziua de 15 martie.

Marți, o serie de tratative mediate de Comisia Europeană s-au desfășurat la Ismail, un port ucrainean de pe Dunăre aflat la circa 60 km. vest de Canalul Bîstroe.

“Vom face în comun măsurători pentru a clarifica toate disensiunile și pentru a evita orice politizare a situației”, a declarat după convorbiri Dmitro Barinov, adjunctul șefului Autorității Portuare din Ucraina. El a adăugat că forțele navale ucrainene, care vor supraveghea situația securității, încă mai au nevoie de aprobări. “Vom grăbi procesul cât mai mult cu putință”.

Pentru Gabriel Păun, președintele organizației Agent Green din România, până acum, opinia publică a fost saturată de declarații de genul “prea multă politică și prea puțină știință”.

“Știu că România și Ucraina trebuie să ajungă la un consens înaintea oricăror lucrări care ar urma să fie inițiate, în orice colț din Delta Dunării“, a spus el. “Consensul trebuie să aibă în vedere în primul rând conservarea ecosistemului, înaintea oricăror profituri de ordin economic“

Adina Vălean, o politiciană română care este comisar european al transporturilor, a spus că comisia sa le-a cerut ambelor țări să asigure o “:transparență deplină” și să-și soluționeze diferendele.

Contrar declarației Ucrainei, ea a spus că Bîstroe nu era inclus în programul de solidaritate vizând mai multe porturi dunărene din ambele țări, printre care și Constanța. cel mai mare port al României. Programul a permis exportul a 51 milioane tone de produse începând de la lansarea sa, în luna mai a anului trecut și până la începutul lunii februarie.

“Coridorul dunărean este foarte important”, a declarat dna Vălean pentru FT, ea adăugând că “România va primi noi fonduri pentru a-și îmbunătăți navigația și pentru a-și impulsiona volumul exporturilor prin propriul canal, Sulina, care se află pe un alt braț al Deltei Dunării și care este principala cale de navigație a vaselor spre Marea Neagră.

Adrian Stănică, cercetător la Institutul Național de Geologie Marină din București, subliniază faptul că Kyivul ar avea mult de plătit ca să dezvolte și să întrețină ruta Bîstroe – Chilia. Dar el a spus că lucrările normale de întreținere ar avea efecte neglijabile asupra biosferei.

Date fiind relațiile bilaterale în discuție, el a adăugat că, în România, declarațiile pe această temă au fost "intoxicate" de știri false, alimentate de o țară terță, dar fără ca el să numească Rusia.

Costin Ciobanu, un consultant politic român de la Universitatea Regală Holloway, din Londra, a declarat că numai faptele vor putea permite o discuție bine informată despre ceea ce au făcut ucrainenii și dacă lucrările lor de pe Canalul Bîstroe ar reprezenta o amenințare la adresa Deltei Dunării.

“Principalul interes al României este ca Ucraina să câștige războiul, iar asemenea întâmplări nu trebuie să permită apariția vreunui dubiu”.

Articol de Stephen McGrath

Traducerea: Alexandru Danga/RADOR.