Discuţii la Bruxelles privind viitoarea conducere a CE

Liderii celor 28 de state membre ale Uniunii Europene au avut astăzi, la Bruxelles, primele consultări în vederea alegerii viitoarei conduceri a Comisiei Europene.

Este o reuniune informală, la care nu se vor lua decizii majore, însă importantă pe fundalul recent încheiatelor alegeri europarlamentare.

Scrutinul este marcat de ascensiunea formaţiunilor eurosceptice de extremă dreaptă, context în care liderii marilor familii politice europene caută un candidat care să beneficieze de susţinerea majorităţii în formarea noului executiv comunitar.

Până la dineul de lucru al şefilor de stat şi de guvern, la Bruxelles au loc discuţii în interiorul formaţiunilor europene.

La această oră se desfăşoară, ca de obicei, în locuri diferite din Bruxelles, reuniunile marilor familii politice europene, cu participarea şefinlor de stat şi de guvern, care fac parte din respectivele familii.

Temele principale de discuţie sunt legate de viitoarele politici ale UE şi rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European.

Încercare de formare a unei majorităţi

În prima parte a zilei, conferinţa preşedinţilor de grupuri politice din Legislativul comunitar a decis ca Jean Claude Junker, candidatul popularilor la funcţia de preşedinte al Comisiei, să fie primul care să încerce să formeze o majoritate de cel puţin 376 de eurodeputaţi care să-l susţină.

Motivul este că partidul său a obţinut cele mai multe locuri în viitorul parlament, 213, potrivit ultimei comunicări a rezultatelor parţiale.

Decizia a fost comunicată preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, de către liderii popularilor şi, respectiv, socialiştilor europeni, Joseph Daul şi Hannes Swoboda.

Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului, decizia se bucură de sprijinul unor grupuri politice care au împreună 645 de locuri în actualul parlament şi vor avea cel puţin 581 în următorul legislativ, al cărui mandat începe la 1 iulie.

La desemnarea preşedintelui Comisiei au atribuţii şi Parlamentul şi Consiliul European.

Procesul este unul complex, pentru că din Consiliul European fac parte cei 28 de şefi de stat şi de guvern din ţările membre, iar din parlament - 751 de deputaţi, de asemenea, din 28 de ţări, dar care aparţin unui număr de cel puţin şapte grupuri politice.

Candidatul trebuie să fie propus de consiliu, cu majoritate calificată, şi apoi votat de parlament, cu majoritate simplă.

La reuniunile familiilor politice europene, România este reprezentată de preşedintele Traian Băsescu, la popularii europeni, şi respectiv Victor Ponta la cea a socialiştilor şi democraţilor.