Diplomaţii europeni au discutat situaţia din Orientul Mijlociu şi Ucraina

Miniştrii de externe ai Uniunii Europene au discutat ieri, la Bruxelles, evoluţiile din Siria şi din vecinătatea acestei ţări, unde situaţia s-a înrăutăţit în ultimele zile, după ce militanţi ai grupării teroriste Statul Islamic au ucis mai mulţi soldaţi din forţele guvernamentale siriene, iar criza politică, dar şi umanitară continuă.

Totodată, şefii diplomaţiilor europene se declară îngrijoraţi de continuarea violenţelor în Orientul Mijlociu.

România a fost reprezentată la aceste discuţii de ministrul de externe, Lazăr Comănescu.

Pe agendă s-a aflat şi situaţia din Ucraina, iar şeful diplomaţiei europene a avut o întrevedere cu omologul său ucrainean.

Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, spune că ridicarea sancţiunilor internaţionale faţă de Iran înseamnă un pas important în regiune, nu numai din punct de vedere al securităţii nucleare, dar şi pentru rezolvarea conflictului din Siria.

Vineri, la Viena, comunitatea internaţională a anunţat ridicarea tuturor sancţiunilor legate de programul nuclear al Teheranului, în conformitate cu acordul încheiat în iulie anul trecut.

"Sunt totalmente convinsă că rezultatul de la Viena înseamnă un pas important înainte în această regiune, nu numai din punct de vedere internaţional, privind securitatea legată de armele nucleare, dar şi pentru a ajunge la o înţelegere politică în Siria", a declarat Federica Mogherini.

De altfel, Comisia Europeană a anunţat că va avea o misiune, în februarie, de evaluare pentru a explora legăturile energetice cu Iranul, în urma ridicării sancţiunilor internaţionale. Miniştrii de externe au discuta în contextul regional şi situaţia din Irak, unde, ca şi în Siria, europenii au ca obiectiv lupta împotriva organizaţiei teroriste Statul Islamic.

Uniunea Europeană a adoptat azi şi concluzii privind situaţia din Orientul Mijlociu, declarându-se îngrijorată de numărul victimelor din Israel şi teritoriile palestiniene, din ultimele luni.

Uniunea Europeană condamnă ferm atacurile teroriste şi violenţa şi solicită liderilor politici din ambele părţi "să recurgă la calm şi la o soluţie politică".

Unele ţări au dorit modificarea textului.

"Vom asculta argumentele Greciei şi ale altora", a declarat secretarul de stat francez pentru probleme europene, Harlem Désir, la sosirea sa la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor de externe.

Grecia se numără printre ţările care cer atenuarea formulării din primele versiuni ale textului, fragmente care au fost publicate de cotidianul israelian "Ha'aretz".

Ciprul, Ungaria şi Bulgaria ar fi ridicat de asemenea obiecţii, potrivit unor diplomaţi citaţi de surse europene.

Cele mai mari dezacorduri s-au înregistrat asupra unui paragarf care face referire la publicarea de către Comisia Europenă, în noiembrie anul trecut, a unei note explicative care permite statelor europene să eticheteze mărfurile din coloniile israeliene, după cum prevede legislaţia comunitară după 2012.

Ca răspuns la această decizie, considerată extrem de ostilă faţă de Israel, premierul Benjamin Netanyahu a decis să suspende contactele cu Uniunea Europeană privind conflictul israeliano-palestinian, în timp ce Bruxellesul încearcă să relanseze procesul de pace prin intermediul cvartetului pentru Orientul Mijlociu - UE, SUA, ONU şi Rusia.

De altfel, este bine cunoscută politica Israelului potrivit căreia rolul determinant în procesul diplomatic l-a avut şi îl are administraţia americană.

Niciodată, în opinia sa, statele europene nu au jucat un rol decisiv privind la ajungerea la un acord politic.

Pe acest fond, textul aminteşte fundamentele poziţiei europene, care apără soluţia a două state ce convieţuiesc în pace şi securitate, în respect faţă de liniile din 1967.

Pe agenda miniştrilor de externe s-a aflat şi situaţia din Ucraina, evaluarea procesului de reforme din această ţară.

România recunoaşte eforturile şi progresele remarcabile realizate de Ucraina în procesul de reforme, mai ales având în vedere circumstanţele excepţionale cu care se confruntă această ţară, potrivit ministrului român de externe, Lazăr Comănescu.