Diplomat român reţinut la Moscova pentru spionaj, eliberat

Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean, solicită Ministerului de Externe şi celorlalte instituţii implicate o informare şi o evaluare cu privire la situaţia diplomatului român, Gabriel Grecu, reţinut luni la Moscova de autorităţile ruse, sub acuzaţia de spionaj.

Titus Corlăţean precizează că va cere informaţii legate inclusiv de ceea ce consideră a fi publicitatea neobişnuită pe marginea acestui caz, precizează redactorul nostru Alina Stănuţă.

Totodată comisiile de politică externă reunite din Senat şi Camera Deputaţilor vorbesc şi despre o eventuală încălcare a Convenţiei de la Viena în baza căreia diplomaţii acreditaţi la posturi în străinătate beneficiază de inviolabilitate şi imunitate.

Diplomatul român, Gabriel Grecu, reţinut de autorităţile ruse sub acuzaţia de spionaj, a fost eliberat şi se află la sediul Ambasadei României la Moscova, relatează Agerpres.

El va trebui să părăsească ţara în 48 de ore deoarece a fost declarat persona non grata.

Potrivit agenţiei ruse Interfax, un purtător de cuvânt al serviciilor secrete ruseşti a declarat că diplomatul a fost prins în flagrant delict când încerca să obţină informaţii militare secrete.

"Ministerul român de externe (MAE) nu comentează în acest moment asupra acestui subiect", a declarat pentru Radio România, directorul de comunicare al MAE, Doris Mircea.

Scandaluri cu "spioni"

Acest caz se alătură altor câtorva incidente care, în ultimii ani, au făcut ca numele României să fie menţionat în contextul unor acţiuni de spionaj.

Cel mai recent scandal de spionaj a avut loc în primele luni ale anului trecut, când cetăţeanul bulgar Marinov Zikolov ar fi furnizat informaţii militare secrete ataşatului militar al Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, obţinute de la subofiţerul Floricel Achim.

În acest context, au existat informaţii potrivit cărora doi ataşati militari ai Ucrainei la Bucuresti au fost expulzaţi.

Kievul a reacţionat pe măsură şi a expulzat, la rândul sau, doi ataşati militari români. Informaţia nu a fost niciodată confirmată în mod oficial, însă într-un document al ambasadei austriece dat publicităţii de agenţia Newsin preşedintele Traian Băsescu era citat spunînd că relaţia României cu Rusia a fost afectată de scandalul de spionaj cu Ucraina.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în urmă cu două luni, condamnarea lui Floricel Achim si a bulgarului Zikolov Marinov la câte 12 ani si sase luni de închisoare cu executare în dosarul de trădare prin transmitere de secrete si spionaj, însă decizia poate fi contestată.

Un alt caz de spionaj s-a înregistrat în decembrie 2006 când un fost membru al corpului diplomatic din Nigeria a fost arestat de autorităţile din această ţară. Împotriva sa nu au fost formulate acuzaţii clare de spionaj, ci doar de "copiere, distribuţie, posesie şi falsificare de documente secrete". Se pare că informaţiile erau legate de o licitaţie de armament şi echipament militar.

Cel mai răsunător caz de spionaj a avut loc tot în 2006 când bulgarul Stamen Stancev ar fi organizat şi coordonat un grup care procura de la înalţi demnitari şi funcţionari ai statului român, informaţii economice secrete legate de licitaţii pentru obţinerea unor contracte importante cu statul.

În acest scandal au fost implicaţi şi doi foşti miniştri, Codruţ Sereş care conducea ministerul economiei şi comerţului şi Zsolt Nagy, de la ministerul comunicaţiilor.

Ei sunt acuzaţi de trădare prin transmitere de secrete, însă demersurile judiciare continuă în acest caz.