Dezbatere a evoluţiilor Parteneriatului Estic

O radiografie a evoluţiilor Parteneriatului Estic a fost făcută joi la Centrul pentru studiul politicilor europene din Bruxelles, care împreună cu alte organizaţii, Consiliul de Afaceri UE - Ucraina, cu sediul în capitala UE, au lansat dezbaterea cu titlul "Parteneriatul Estic are nevoie de o nouă formulă în 2014".

2014 promite să fie un an crucial pentru politica externă a UE - afirmau organizatorii, şi anume Consiliul de Afaceri UE - Ucraina, cei care împreună cu renumitul think-tank din Bruxelles au iniţiat dezbaterea de joi.

Ne interesează să discutăm - spunea James Wilson, director fondator al Consiliului de Afaceri UE - Ucraina - evenimentele din Ucraina, dar şi perspectievle acordurilor de asociere deja parafate cu Republica Moldova şi Georgia.

Ori, deşi subiect important în ecuaţia dezbaterii de joi, Republica Moldova n-a fost invitată să aibă un reprezentant oficial printre vorbitori.

Invitatul surpriză pentru cei din sală, care de altfel a şi luat cuvântul la prezidiu, a fost reprezentantul aşa-numitei regiuni autonome a Găgăuziei, Vitali Chiurcciu.

De altfel, chiar de la începutul discursului său, Vitali Chiurcciu s-a declarat nemulţumit de dorinţele Moldovei de apropiere faţă de structurile UE şi de parafarea acordurilor de asociere. reprezentantul autorităţilor găgăuze a negat că Moldova ar fi o poveste de succes la summit-ul de la Vilnius, aşa cum declară Bruxelles-ul, şi s-a lansat în acuzaţii propagandistice la adresa conducerii Republicii Moldova.

"Unele ţări din UE, Comisia Europeană au numit Republica Moldova o poveste de succes a Parteneriatului Estic, dar ce înseamnă acest lucru în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor Republicii Moldova? Anul 2014 în Republica Moldova a însemnat de fapt absenţa statului de drept, presiuni asupra mass media, ignorarea drepturilor omului, o ţară lipsită de integritate teritorială", a spus Vitali Chiurccu.

L-am întrebat pe Vitali Chiurcciu dacă acordul de asociere şi liberalizarea vizelor pentru Republica Moldova n-ar însemna oare şi beneficii economice şi sociale şi pentru cetăţenii din cele două regiuni, Găgăuzia şi Transnistria.

El a refuzat să-mi răspundă clar şi mi-a oferit exemplul comerţului cu vin moldovenesc ce ar avea, în opinia sa, o piaţă de desfacere mai bună în Rusia decât în UE, omiţând faptul că Rusia tocmai a blocat importurile de vin din Moldova, în timp ce Bruxelles-ul a decis deschiderea pieţelor europene pentru desfacerea acestui produs.

În ceea ce priveşte Ucraina, dezbaterea n-a adus nimic nou.

Richard Tibbels, directorul Parteneriatului Estic din cadrul OSCE şi în serviciul extern al UE, a spus că pot fi trase câteva lecţii după summit-ul de la Vilnius.

"Nu voi spune prea multe despre Ucraina, situaţia este aşa cum o ştiţi. UE rămâne hotărâtă şi angajată. Comisarul Füle, înaltul reprezentant Catherine Ashton au fost deja la Kiev, deci discuţiile cu Ucraina, care trece printr-o perioadă dificilă, rămân deschise. UE nu va renunţa la semnarea acordurilor de asociere. Acordurile rămân în continuare pe masa discuţiilor", a declarat Richard Tibbels.

Mult mai aplicată asupra situaţiei din Ucraina a fost Iryna Solonenko, de la European University din Germania, care a atras atenţia că "Rusia are pârghii importante de control în regiune şi UE a fost reticentă în a recunoaşte că Rusia are suficiente mijloace să destabilizeze zona care vrea să aibă o altă orientare geopolitică. Acestea contravin intereselor comerciale ale Rusiei".

Dezbaterea de joi demonstrează că progresele realizate în domeniul Parteneriatului Estic sunt reale şi că apropierea unor ţări din fostul spaţiu sovietic de Europa determină Moscova să caute formule de a pune sub semnul întrebării succesul acestui parteneriat şi extinderea UE.