"Democrația matură a Germaniei trebuie să înfrângă extrema dreaptă fără să o interzică"

Cel mai vădit partid de extrema dreaptă din Europa, Alternativă pentru Germania (AfD), nu a reușit duminică să obțină o mare victorie la alegerile locale test din propriul bastion, Turingia. Însă e un pic prea devreme să oftăm a ușurare, scrie The Financial Times.

Turingia e un stat împădurit, cu 1,4 milioane de locuitori, deci cu greu se poate spune că e reprezentativ pentru o economie complexă post-industrială cu 84 de milioane de locuitori. Însă votul din weekend marchează începutul anului super-electoral din Germania.

El va continua în iunie cu alegerile europene (care au și o a doua relevanță, cea de referendum privind politica internă) și cu scrutine în opt din cele 16 state ale federației. Ulterior vor avea loc alegeri în septembrie în cele trei state estice, Brandenburg, Saxonia și Turingia.

Așadar, observatorii germani au urmărit neliniștiți ultimele alegeri: va reuși AfD, a cărui culoare e albastrul, să mobilizeze un „val albastru” care să măture tot statul?

În raport cu propriile așteptări, nu. AfD s-a menținut pe locul doi (25,8 %) după conservatorii creștin-democrați (27,3%). N-a câștigat nici o primărie ori posturi de administrator de district, dar mai sunt câteva localități unde s-a ajuns în turul doi. Față de 2019 AfD a urcat totuși cu 8,1%, mărindu-și puterea în multe consilii districtuale și municipale și îngreunându-le partidelor democratice respectarea propriilor promisiuni de ne-cooperare.

Unul dintre candidații din la turul doi din 9 iunie e neo-nazist. Nu un val albastru, deci, ci ridicarea constantă și lentă a unei maree albastre toxice.

AfD a reușit aceste rezultate în pofida unei suite extraordinare de scandaluri care au afectat partidul la nivel național (de la 22 la 16%), dar care i-au probat de fapt capacitatea de rezistență la stres.

Mai întâi au fost dezvăluirile despre o întâlnire secretă a unor extremiști de dreapta, inclusiv un parlamentar AfD, care complotau deportarea în masă a imigranților și a cetățenilor germani cu origine imigrantă. Ceea ce la începutul anului a împins în stradă la marșuri de protest sute de mii de germani.

Luna aceasta parlamentarul AfD Petr Bystron a fost lăsat fără imunitate și i s-au percheziționat locuința și biroul sub suspiciunile de spălare de bani și corupție legate de Rusia. Extravagantul candidat principal al AfD la alegerile europene, Maximilian Krah, a atras deja atenția prin faptul că preia și diseminează frecvent idei ale Beijingului. Poliția germană i-a arestat recent un angajat chinez sub suspiciunea de spionaj.

Între timp Krah a fost nevoit să renunțe la candidatură și să demisioneze din conducerea AfD, fiindcă a declarat că nu toți membri SS au fost și criminali. A fost prea mult până și pentru Marine Le Pen, șefa partidului francez de extrema dreaptă Reuniunea Națională, care a declarat că rupe legăturile cu AfD.

Pe de altă parte, filiala din Turingia a AfD a fost clasificată oficial, ca și organizația ei de tineret, drept organizație extremistă de dreapta de către serviciul de informații interne al Germaniei. Șeful acesteia, Björn Höcke, e un agitator naționalist despre care o instanță germană a confirmat că poate fi calificat drept fascist.

Luna aceasta el a fost condamnat pentru utilizarea deliberată a unui slogan nazist. Der Spiegel a dezvăluit detalii dintr-un document care, conform unor agenții de spionaj occidentale citate de revistă, e un program politic pentru AfD redactat de strategi de la Kremlin.

Der Spiegel a observat că principalele idei ale documentului se regăsesc și în discursurile liderilor AfD, inclusiv unul al lui Höcke.

Toate acestea se întâmplă în anul în care Germania celebrează 75 de ani de la adoptarea constituției ei - documentul care în 1949 a consfințit cu mare grijă principiile democrației reprezentative liberale blindate pe veșnicie contra tentațiilor totalitare.

Însă țara nu prea are chef de celebrat. Cancelarul Olaf Scholz conduce o coaliție din trei partide care acum se ceartă înverșunat pe buget. Instanțele germane judecă un grup de conspiratori care voiau să răstoarne guvernul prin violență. Iar după câteva atacuri brutale asupra unor politicieni, Poliția Penală Federală a anunțat că numărul infracțiunilor comise din motive politice s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 60.000. Majoritatea covârșitoare au fost comise de extrema dreaptă.

Nu-i de mirare deci că se înmulțesc iar petițiile către curtea constituțională pentru a interzice AfD - o posibilitate prevăzută de constituție. Însă calea aceasta e periculoasă. Teoreticianul politic Philip Manow a explicat că așa ceva ar presupune nu doar transpunerea în justiție a unui conflict politic, ci și politizarea justiției.

Are dreptate. Într-o ordine constituțională matură cetățenii trebuie să fie cei care opresc mareea iliberală: pledând pentru democrație, manifestând pentru ea, candidând pentru funcții - și refuzând să voteze autoritari.

Articol de Constanze Stelzenmüller (directoare a Center on the US and Europe din cadrul Brookings Institution)

Traducere: Andrei Suba/RADOR RADIO ROMÂNIA.