Defectările din Iran, "încurajate de CIA"

Potrivit unor oficiali americani, SUA pot evalua cu mai multă precizie stadiul programului nuclear iranian datorită faptului că mai mulţi ofiţeri şi oameni de ştiinţă iranieni au defectat în Statele Unite.

Miercuri s-a anunţat că omul de ştiinţă Amiri Shahram, cercetător la Universitatea de Tehnologie a Apărării Malek Ashtar, conectată cu Gărzile Revoluţionare ale Iranului, a reuşit să fugă, în iunie 2009, în timpul unui pelerinaj la Mecca, în Arabia Saudită, şi s-a prezentat la CIA.

Richard Clarke, fostul consilier pentru securitate naţională al preşedinţilor Bill Clinton şi George Bush, spune că domnul Amiri s-ar putea să ştie mai multe despre programul nuclear al Teheranului decât îşi închipuie iranienii înşişi.

Rectorul Universităţii fusese trecut în 2006 pe lista sancţiunilor Consiliului de Securitate ca una din cele 7 persoane implicate în programul nuclear.

CIA s-a apropiat de omul de ştiinţă iranian printr-un intermediar care i-a făcut o ofertă de rezidenţă legală în SUA.

Timp de mai mult de un deceniu, ofiţerii CIA au încercat să recruteze oameni de ştiinţă şi oficiali iranieni cu ajutorul rudelor acestora care trăiesc în SUA.

Multe contacte cu rudele amintite au avut loc în Los Angeles, unde trăieşte o importantă comunitate iraniano-americană.

Defectarea lui Amiri este un mare succes al CIA în eforturile de a împiedica şi înţelege mai bine programul nuclear al Iranului.

La numai trei luni de la dispariţia lui Amiri, Iranul a informat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică despre construirea unei centrale de îmbogăţire a uraniului la Qom, pe care a ţinut-o secretă.

Teheranul a făcut anunţul după ce a înţeles că SUA cunoştea deja acest fapt, pentru a preîntâmpina anunţul preşedintelui Obama.

Se pare că Amiri a lucrat la facilitatea nucleară de la Qom.

În octombrie trecut, ministrul iranian de externe Manouchehr Mottaki acuza că americanii l-au răpit pe Amiri şi că au jucat, de asemenea, un rol în dispariţia la Istanbul în martie 2007 a fostului adjunct al ministrului apărării Alizera Asgari, care a defectat şi el ajutând agenţiile de informaţii occidentale şi israeliene.

Analiştii spun ca operaţiunile sub acoperire din ultimii câţiva ani au fost importante din două perspective.

Iranul a devenit conştient că nu poate secretiza activităţile facilităţilor nucleare.

A doua perspectivă priveşte împiedicarea, pe cât posibil, ca Iranul să se apropie de momentul obţinerii armei nucleare.