Decret semnat de Putin-toţi cetăţenii ucraineni pot solicita cetăţenia rusă

Sunt readuse în atenţie posibile planuri ale invadatorilor ruşi, care iniţial nu au avut succes de a ajunge până la Kiev. Aşa se explică poate decretul semnat, astăzi, de preşedintele rus privind accelerarea procesului de acordare a cetăţeniei ruse tuturor ucrainienilor, nu doar celor care trăiesc acum în zone ocupate. Corespondentul RRA, Aleksandr Beleavschi, a transmis mai multe detalii de la Moscova.

Aleksandr Beleavschi: Preşedintele Vladimit Putin a semnat, astăzi, decretul prin care toţi cetăţenii ucraineni pot solicita acordarea cetăţeniei ruse în regim simplificat. Procedura se aplică din 2019, în cazul locuitorilor din autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk, recunoscute de Rusia în luna februarie. Din luna mai, ea a devenit valabilă şi pentru cei din regiunile Herson şi Zaporojie din sudul Ucrainei, controlate de armata rusă şi unde autorităţile regionale pro-ruse intenţionează să organizeze în acest an referendumuri privind intrarea în componenţa Federaţiei Ruse. Între primii beneficiari ai noului decret ar putea fi locuitorii din zonele controlate de armata rusă în regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei. Decretul lui Putin va accelera procesele de integrare în Rusia a teritoriilor pe care aceasta le controlează în Ucraina, dar este şi un semnal important pentru toţi locuitorii Ucrainei. Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a denunţat decretul liderului rus, cerând Occidentului să mărească livrările de armament greu în Ucraina şi să impună Rusiei noi sancţiuni economice. Ministerul ucrainean de Externe a criticat şi decizia Canadei de a returna în Germania o turbină de la staţia de presiune din Rusia gazoductului Nord Stream 1, Rusia-Marea Baltică-Germania, cu o capacitate de 55 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. Compania producătoare germană "Simens" a trimis turbina la reparaţie la filiala sa din Canada, unde, însă, agregatul a fost reţinut de autorităţile de la Ottawa, din cauza sancţiunilor împotriva Rusiei. În replică, la mijlocul lunii trecute Gazprom a redus livrările pe Nord Stream la doar 40% din capacitate, ceea ce, pe fondul reducerii anterior a livrărilor pe alte trasee, a dus la actuala explozie a preţurilor pe piaţa europeană de spot. Astăzi, Gazprom a închis până pe 21 iulie gazoductul Nord Stream 1 pentru revizia tehnică anuală. După mai multe demersuri ale guvernului de la Berlin, Ottawa a acceptat să înapoieze turbina, dar nu în Rusia, ci în Germania, pentru a nu încălca propriile sancţiuni împotriva Rusiei. Germania urmează să găsească modalitatea de a o trimite în Rusia, în condiţiile propriilor sancţiuni. Decizia Canadei a fost salutată cancelarul german, Olaf Scholz, Comisia Europeană şi Departamentul de Stat American, dar data returnării agregatului n-a fost deocamdată anunţată. Unii experţi ruşi consideră că redeschiderea Nord Stream 1, în prezent traseul principal pentru gazele ruseşti livrate în Germania şi UE, va depinde de data revenirii turbinei în Rusia şi a punerii ei în funcţiune. Aceasta poate amâna redeschiderea gazoctului Nord Stream 1 cel puţin până la sfârşitul lunii. Azi, după închiderea gazoductului pentru revizia anuală, mai multe companii europene, între care ENI Italia, au anuntat reduceri masive ale livrărilor de gaze din Rusia. Neclară rămâne şi situaţia tranzitului prin Lituania a mărfurilor supuse sancţiunilor europene între regiunea Kaliningrad, enclava rusă la Marea Baltică, şi restul Rusiei. Lituania, care luna trecută a interzis tranzitul acestor mărfuri pe teritoriul său, a extins, astăzi, lista neagră, conform calendarului stabilit de Bruxelles. Rusia a cerut Vilniusului şi Bruxellesului să anuleze restricţiile, deoarece se aplică transporturilor din Rusia în Rusia, avertizând că va lua măsuri de răspuns. Deocamdată, Rusia aşteaptă reacţia UE, dar analizează posibilele contramăsuri, inclusiv împreună cu Belarus, din care se realizează tranzitul din Rusia spre Lituania şi apoi Kaliningrad. Posibilele măsuri comune au fost discutate, azi, la telefon de către preşedinţii Vladimir Putin şi Aleksandr Lukaşenko, a anunţat Kremlinul, fără a oferi alte detalii.