Declaraţiile Rusiei, "un avertisment, nu ameninţare"

După cum spunea ministrul de externe, Titus Corlăţean, declaraţia ambasadorului Rusiei la Bucureşti, Oleg Malghinov, care spunea într-un interviu recent pentru România Liberă, că baza de la Deveselu poate deveni o ţintă pentru forţele militare ruse, dacă Rusia la rândul său este considerată ţinta scutului american antirachetă - deci, spunea ministrul Corlăţean, este vorba de o neînţelegere şi că acest lucru a rezultat din discuţia pe care şeful diplomaţiei române a avut-o marţi cu omologul său rus Serghei Lavrov.

Comentând pentru Radio România afirmaţiile ambasadorului rus Oleg Malghinov, expertul militar Igor Korotcenko, redactorul şef al publicaţiei Apărarea Naţională, apreciază că acestea nu conţin de fapt nimic extraordinar, întrucât anihilarea elementelor scutului antirachetă face parte din măsurile de răspuns la desfăşurarea acestuia, anunţate la vremea respectivă de preşedintele de atunci, Dmitri Medvedev, şi confirmate de actualul lider de la Kremlin, Vladimir Putin.

Aceste măsuri vor fi luate gradual şi proporţional în funcţie de dezvoltarea scutului şi de caracterul ameninţării mergând până la situaţia extremă în care Rusia se va confrunta cu riscul devalorizării grave a potenţialului său nuclear sau cu ameninţarea unui război sau agresiuni inevitabile.

"Precedente" în practica internaţională

Din acest punct de vedere, afirmă Igor Korotcenko, declaraţiile în cauză nu reprezintă o ameninţare, ci un avertisment, subliniind că în practica internaţională există deja precedente.

"Statele Unite au spus că în momentul în care nord-coreeni vor încerca să lanseze o rachetă în direcţia lor, vor lovi Coreea de Nord. Ce este aceasta? O ameninţare sau un avertisment? De ce Statele Unite pot avertiza Coreea de Nord, iar noi nu putem avertiza România? La fel ca ei, avertizăm şi noi România.

"În momentul în care baza va începe să funcţioneze şi acolo vor ajunge noile rachete interceptoare, ea devine o ţintă pentru lovitura noastră. Logica este aceeaşi. Eu înţeleg că România este o ţară democratică, nu e Coreea de Nord, dar există acest precedent.

"Deciziile, bineînţeles, le ia întotdeauna conducerea politică superioară, dar planurile de luptă sunt elaborate din timp de către militari, ca totul să fie pregătit. Se elaborează deci aceste planuri şi, în conformitate cu ele, sunt desfăşurate mijloacele de atac. Au loc antrenamente, exerciţii, astfel încât trupele să fie pregătite să ducă la îndeplinire această misiune de luptă.

"Mai departe, decizia o ia conducerea politică. Deciziile care privesc războiul şi pacea sunt decizii ce ţin de competenţa lui Putin, în calitatea lui de comandant suprem. Militarii nu pot acţiona de sine stătător fără să primească ordinul corespunzător al lui Putin", a spus în exclusivitate pentru Radio România Actualităţi expertul militar Igor Korotcenko.

Igor Korotcenko este unul din acei sceptici, el personal se consideră realist, care nu cred că Moscova şi Washingtonul vor ajunge să se înţeleagă în privinţa scutului antirachetă.

În opinia sa, de pildă, Statele Unite nu au renunţat definitiv la faza a patra a scutului, cea care a provocat principalele obiecţii ale Rusiei.

Americanii, consideră expertul rus, pur şi simplu s-ar fi lovit de nişte probleme tehnice, din cauza cărora nu vor putea realiza până în anul 2020 noile rachete interceptoare.