Declaraţiile preşedintelui sârb "zguduie Balcanii"

Preşedintele nou ales al Serbiei, Tomislav Nicolici, un fost ultranaţionalist aliat în timpul războiului cu liderul Slobodan Milosevici, reînvie tensiunile etnice din regiune după ce a afirmat că masacrul de la Srebrenica, unde forţele sârbe bosniace au ucis peste 8.000 de musulmani în 1995, nu a fost un genocid ci o "crimă gravă", transmite Associated Press.

"Nu a fost nici un genocid la Srebrenica", a declarat Tomislav Nicolici la televiziunea de stat din Muntenegru.

Cea mai mare crimă de război care a a avut loc în Europa după cel de al doilea război mondial a fost declarată genocid atât de Curtea Internaţională de Justiţie dar şi de o instanţă a ONU pentru crime de război pentru fosta Iugoslavie, care a condamnat mai mulţi sârbii bosniaci pentru a lua parte la masacru.

La Bruxelles, biroul şefului UE pentru politică externă, Catherine Ashton, a condamnat comentariile făcute de Tomislav Nicolici, declarând că "Uniunea Europeană respinge orice intenţie de a rescrie istoria".

Un purtător de cuvânt a declarat că "masacrul de la Srebrenica a fost un genocid, o crimă împotriva umanităţii, pe care nu o vom uita şi şi sperîm că niciodată nu se va repeta".

Tomislav Nicolici a mai declarat unui ziar german că oraşul croat de graniţă, Vukovar, bombardat de armata sârbă în timpul războiului de independenţă din 1992, este de fapt un "oraş sârbesc".

Aceste declaraţii amintesc de epoca războiului din 1990, atunci când Milosevici a lansat războaiele din Croaţia şi Bosnia pentru a crea un stat pan-sârb, după dezmembrarea fostei Iugoslavii.

Drumul spre UE, "incert"

Declaraţiile au alimentat temerile că victoria lui Tomislav Nicolici asupra liberalului Boris Tadic în al doilea tur de scrutin prezidenţial din 20 mai va pune în pericol procesul de reconciliere din Balcani, una din condiţiile principale stabilite de UE pentru Serbia, pentru a deveni membru.

Războiul din fosta Iugoslavie a luat mai mult de 100.000 de vieţi şi a lăsat alte milioane fără adăpost.

Statele Unite şi aliaţii săi din UE au încercat să promoveze armonia în regiune, încurajând statele balcanice să uite trecutul şi să lucreze împreună pentru a adera la UE.

În timpul campaniei electorale, Tomislav Nicolici, un fost extremist de dreapta care a sprijinit campaniile lui Milosevici de război, a susţinut că a devenit un conservator populist care sprijină integrarea Serbiei în UE.

Dar naţionalismul său renăscut a declanşat alarma în regiune şi ar putea deraia oferta Serbiei de aderare la UE.

Bakir Izetbegovici, unul din cele trei preşedinţi bozniaci, a declarat că remarcile lui Nicolici sunt "o insultă la adresa victimelor" din 1995 de la Srebrenica.

Observaţiile "au aruncat o umbră şi a adus serios în discuţie proclamata sa retorică pro-europeană şi situaţiile în care el a sprijinit cooperarea regională", a declarat Bakir Izetbegovici, care reprezintă musulmanii din Bosnia.

El a adăugat că "din păcate, Nicolici a arătat că el nu este pregătit să facă faţă evenimentelor din trecutul recent."

Un proeminent grup sârb pentru drepturile omului, "Iniţiativa Tinerilor pentru Drepturile Omului", a cerut că Nicolici cer scuze pentru familiile victimelor de la Srebrenica.

Grupul a spus că remarcile lui Nicolici "au adăugat incertitudine pentru viitorul relaţiilor regionale".

Serbia începuse să se scuture de imaginea cu probleme atunci cînd Boris Tadici a militat pentru reformele pro-UE.

În timpul celor opt ani de mandat, Boris Tadici s-a luptat pentru a repara legăturile atât cu Croaţia şi Bosnia.

El a vizitat la Srebrenica şi-a cerut scuze pentru masacru, iar Parlamentul European a adoptat o declaraţie de condamnare a crimelor.

Tomislav Nicolici nu-şi va cere scuze pentru Srebrenica

"Dacă Boris Tadic, (fostul) preşedinte sârb, a fost deja la Srebrenica şi a condamnat crimele de la Srebrenica, dacă Parlamentul sârb a făcut acelaşi lucru, atunci de ce aş reînvia această problemă din nou?" a întrebat Tomislav Nicolici.

În timp ce a făcut paşi importanţi pe drumul către UE, Boris Tadic a căzut victimă a crizei economice din Serbia şi a standardelor de viaţă drastice.

Tomislav Nicolici şi-a condus campania pe promisiunile de relansare a economiei şi pe combaterea corupţiei.

Boris Tadici încă speră să creeze un guvern pro-UE, cu aliaţii socialişti şi un grup liberal, care să îl marginalizeze pe Tomislav Nicolici ca un preşedinte-marionetă, deoarece postul de prim-ministru este mai puternic decât cel al preşedintelui.

Tomislav Nicolici a promis să menţină relaţiile de prietenie cu Croaţia şi Bosnia.

Dar el a reiterat faptul că Serbia ar trebui să renunţe la ambiţiile sale de aderare la UE, dacă aceasta înseamnă renunţarea la cererea sa cu privire la Kosovo, fosta provincie, care şi-a declarat independenţa în 2008.

Tomislav Nicolici a declarat că cooperarea cu Croaţia este "binevenită şi deschisă".

Dar preşedintele croat Ivo Josipovic a declarat că Tomislav Nicolici trebuie să revizuiască însă atitudinea sa din timpul războiului.

"Este clar că Tomislav Nicolici rămâne ferm pe acest drum, nu va fi nici un obstacol pentru cooperare", a spus Josipovic.

"Dar acest lucru trebuie să fi arătat şi dovedit", a mai spus preşedintele croat Ivo Josipovic.