Declaraţie OSCE, fără referiri la conflicte îngheţate

Declaraţia finală a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), convenită după dezbateri furtunoase, când, la Astana, era miezul nopţii, iar majoritatea liderilor plecaseră, reafirmă ataşamentul faţă de viziunea unei comunităţi de securitate liberă, democratică şi indivizibilă, euroatlantică şi euroasiatică.

Cu toate acestea, cele 56 de state membre ale OSCE nu au reuşit, joi, la încheierea summitului din capitala Kazahstanului să adopte un plan de acţiune pentru consolidarea instituţiei, din cauza dezacordurilor privind conflictele din fosta Uniune Sovietică, mai ales dosarul Georgiei.

Absenţa consensului a determinat caracterul foarte general, al acestui document, din care lipseşte orice referire la conflictele îngheţate, ce fuseseră, de fapt, tema principală a summitului.

Ţările occidentale şi-au reafirmat sprijinul pentru integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova şi a Georgiei, cerând, inclusiv, reluarea imediată a negocierilor, în formatul "5+2", privind reglementarea conflictului transnistrean.

Republica Moldova a apreciat că documentul de la Astana nu corespunde prevederilor declaraţiei summitului precedent, din 1989, şi a cerut reluarea negocierilor în formatul "5+2" şi retragerea forţelor ruse din Transnistria.

Declaraţia României a fost una din cele mai tranşante, ea exprimând regretul că nu s-a reuşit adoptarea unui document politic consistent, care ar fi cuprins şi referiri la conflictele îngheţate, inclusiv la pericolul la adresa securităţii, reprezentat de conflictul transnistrean, ca şi a unui plan de măsuri pentru reglementarea acestora.

Totodată declaraţia României a susţinut, la rândul său, retragerea forţelor ruse din Republica Moldova şi reluarea negocierilor în format "5+2".

Rusia, pe de altă parte, a deplâns adoptarea planului de acţiuni, punând, însă, aceasta, pe seama anumitor state nenominalizate de ea, care, în opinia Moscovei, ar fi adoptat o atitudine politizată.