Decizie privind alegerea preşedintelui la Chişinău

În funcţie de decizia Curţii Constituţionale, partidele politice din Alianţa pentru Integrare Europeană au promis să vină miercuri cu un plan pentru depăşirea impasului legat de nealegerea şefului statului.

De această decizie depinde dacă coaliţia democratică de guvernare de la Chişinău va putea pune capăt impasului constituţional legat de imposibilitatea de alegere a şefului statului. În caz de eşec, în Republica Moldova vor avea loc, din nou, alegeri anticipate.

Cele trei formaţiuni din coaliţia de guvernare au cu două voturi mai puţin decât majoritatea de trei cincimi cerută în Constituţie pentru alegerea şefului statului în Parlament, iar opoziţia comunistă blochează aceste alegeri şi a anunţat că îşi doreşte noi alegeri anticipate, în speranţa să revină la putere.

Partidele din alianţa de guvernare au profitat de faptul că Legea Supremă nu stipulează procedura de alegere a peşedintelui în cel de al doilea tur şi au cerut Curţii Constituţionale să spună dacă această procedură ar putea fi detaliată printr-o lege organică. Respectiva
lege ar urma să prevadă scăderea succesivă a numărului de voturi necesare alegerii preşedintelui până la o majoritate simplă.

În ciuda faptului că această solicitare a fost formulată de reprezentanţi ai tuturor celor trei formaţiuni din Alianţa pentru Integrare Europeană, liderul PLDM, premierul Vlad Filat, s-a pronunţat în ultimul timp în repetate rânduri împotriva modificării procedurii alegerii preşedintelui prin lege organică. Aceste declaraţii au alimentat speculaţiile potrivit cărora Vlad Filat ar negocia alegerea unui şef de stat cu Partidul Comuniştilor, împreună cu care ar avea suficiente mandate fără a fi nevoie de modificări în legislaţie.