Decizia Casei Albe, ”o șansă suplimentară pentru procesul de pace”

De-a lungul timpului, mai mulţi preşedinţi americani au refuzat să mute ambasada americană la Ierusalim şi să recunoască Ierusalimul drept capitala Israelului. Au considerat că amânările vor contribui la avansarea procesului de pace.

Donald Trump a schimbat însă regula, dar rămâne de văzut dacă aceasta va fi soluţia pentru reluarea dialogului în favoarea a două state şi cum se va vorbi despre zona de est a oraşului Ierusalim, în contextul în care acesta găzduieşte locurile sfinte pentru mozaism, creştinism şi mahomedanism. O analiză de la Washington semnată de Doina Saiciuc.

Reporter: Au trecut mai mult de 20 de ani de când Congresul Statelor Unite a adoptat o lege de relocare a ambasadei americane de la Tel Aviv la Ierusalim, stipulând că Ierusalimul este capitala Israelului şi că trebuie să rămână indivizibilă. Legea conferă preşedintelui autoritatea de a semna la fiecare şase luni o derogare pentru a amâna mutarea fizică a ambasadei, ceea ce a făcut din 1995 încoace fiecare preşedinte.

Imediat după ce şi-a anunţat miercuri decizia de a recunoaşte Ierusalimul drept capitala Israelului, preşedintele Trump a semnat şi el o derogare. Între timp însă, un comitet pentru securitatea naţională al Camerei Reprezentanţilor a început chiar în aceeaşi zi să examineze provocările naţionale de securitate şi oportunităţile de mutare a ambasadei americane la Ierusalim.

Într-o audiere la Capitoliu, fostul ambasador american la Naţiunile Unite John Bolton a arătat că ar fi avantajos şi practic pentru diplomaţii americani să aibă sediul aproape de locul în care se află guvernul israelian. Experţii spun că nu există nimic în legea din 1995 care să interzică aşezarea unui semn în afara consulatului american din Ierusalim pentru a-l numi ambasadă.

Faptul că preşedintele Trump a semnat pentru încă şase luni amânarea mutării ambasadei este privit de analişti drept un semnal de a evita definirea geografică a recunoaşterii Ierusalimului drept capitala Israelului, semnal menit să menţină viu procesul de pace.

Aşadar, întrebarea care se ridică la Washington este de ce a ales preşedintele Trump să facă anunţul acum. Analista de politică externă Kori Schake de la Institutul Hoover spune că nu este clar de ce. Casa Albă speră că decizia ar putea fi o presiune pentru a avansa procesul de pace, aşa cum a spus ambasadorul Statelor Unite la Naţiunile Unite, Nikki Haley, adică să scoată de pe masa negocierilor dificila problemă a Ierusalimului. Doamna Schake crede că este improbabil să se dovedească adevărat că, din contră, ar face procesul mult mai complicat, pentru că Administraţia pare să nu aibă ce să ofere palestinienilor.

Ţările regiunii, însă, au mai multă nevoie de cooperare din partea Israelului acum decât înainte. Expertul Michael O'Hanlon de la Institutul Brookings spune că nu este sfârşitul lumii că preşedintele Trump nu a spus că Ierusalimul de Est nu va fi niciodată capitala palestinienilor. Anunţul a fost probabil o greşeală, dar nu o tragedie. Complică probabil atmosfera, spune analistul de la Brookings, care adaugă faptul că nu este sigur că a schimbat cu adevărat termenii oricărui potenţial acord de pace sau că ar obstrucţiona cu adevărat orice negociere care ar fi putut începe.