"De la București la Tbilisi, cum progresează partidele pro-ruse prin alegeri"

A creat o surpriză acolo unde nimeni nu se aștepta. Călin Georgescu, 62 de ani, candidat independent de extremă-dreapta și pro-rus, a câștigat duminică, 24 noiembrie, primul tur al alegerilor prezidențiale din România.

Dacă va câștiga în turul doi, pe 8 decembrie, România ar putea cădea de partea țărilor europene guvernate de lideri complezenți față de Vladimir Putin, scrie La Croix.

Din șase alegeri cu miză mare organizate pe continentul european în 2024, în țări în care influența rusă este în creștere, patru au fost câștigate de candidați care susţin poziții apropiate de cele ale Moscovei.

* Noiembrie 2024: victorie a pro-ruşilor în Georgia

După renumărarea voturilor din Georgia, Comisia Electorală a confirmat sâmbătă, 16 noiembrie, victoria partidului de guvernământ, Visul Georgian, la alegerile legislative de la sfârșitul lunii octombrie. La guvernare din 2012, acest partid este acuzat de derivă autoritară pro-rusă.

La alegeri, Visul Georgian a primit 53,93% din voturi, față de 37,79% pentru alianța partidelor de opoziție pro-europene. Aceasta din urmă a denunțat un scrutin "furat" și fraudă electorală. Mai multe țări occidentale, inclusiv Statele Unite, au cerut o anchetă.

* Noiembrie 2024: victorie la limită pentru pro-europeni în Moldova

Moldova, țară vecină cu România, a refuzat, la rândul său, presiunile Moscovei, renumindu-și duminică, 3 noiembrie, președintele pro-european Maia Sandu, în urma unor alegeri tensionate.

Rezultatele au fost mai apropiate decât se aștepta între președinta în vârstă de 52 de ani, care a primit 54,9% din voturi, și candidatul susținut de socialiștii pro-ruși, Alexandr Stoianoglo, care a primit 45% din voturi.

Președinta Republicii Moldova a denunțat ingerința masivă a Rusiei în timpul acestor alegeri și în cadrul referendumului privind principiul apartenenței la Uniunea Europeană, cu două săptămâni mai devreme. "Da" a câștigat apoi la limită (50,03%), confirmând diviziuni profunde între moldoveni.

* Octombrie 2024: victoria pro-europenilor în Bulgaria
În Bulgaria, conservatorii pro-europeni au câștigat alegerile legislative de duminică, 27 octombrie. Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB) s-a clasat pe prima poziţie, cu 25,5% din voturi, cu mult înaintea partidului de extremă dreapta pro-rus Vazrajdane, care s-a clasat pe locul al treilea cu 12,9% din voturi.

În ciuda rezultatelor bune ale proeuropenilor, Institutul Robert-Schuman notează că în timpul campaniei, "Moscova a revenit ca alternativă culturală fără a reuși – deocamdată – să strice orientarea pro-europeană a Bulgariei". Bulgaria este pradă instabilității politice: alegătorii bulgari au mers la vot a șaptea oară în trei ani și jumătate.

* Septembrie 2024: victoria pro-ruşilor în Austria
Mai spre vest, Austria a creat surpriza, cu victoria istorică a extremei drepte în alegerile legislative de la sfârșitul lunii septembrie. Partidul Austriac pentru Libertate (FPÖ), care nu-și ascunde înclinațiile pro-ruse, a ajuns pe primul loc cu 28,8% din voturi, în fața conservatorilor cancelarului Karl Nehammer (26,3%).

FPÖ nu are o majoritate suficientă pentru a guverna singur, dar ar putea fi integrat într-o coaliție. Pentru moment, toate partidele refuză să se alieze cu partidul fondat de foști naziști, în special din cauza poziției sale față de Ucraina.
FPÖ a făcut campanie pentru neutralitatea Austriei, denunțând sancțiunile europene împotriva Moscovei și susținând că vrea să interzică tranzitul pe teritoriul austriac al armelor livrate Ucrainei.

* Mai 2024: victorie a unui fost partid pro-rus în Macedonia de Nord
În Macedonia de Nord, naționaliștii conservatori au recâștigat puterea după alegerile din mai 2024, înlăturându-i pe social-democrați, susținători fervenți ai Europei.

Conducând țara balcanică în anii 2010, partidul naționalist de dreapta reales susţinea la acea vreme o linie eurosceptică și pro-rusă.

Din nou la putere, și în situaţia în care țara a început în urmă cu doi ani negocieri pentru a intra în UE și face parte din NATO din 2020, nu mai pare ferm în pozițiile sale anti-occidentale. Pe parcursul campaniei, cele două partide s-au opus înainte de toate cu privire la atitudinea de adoptat față de revendicările Bruxelles-ului în procesul de aderare.

* Martie 2024: victorie pro-rusă în Slovacia
În martie 2024, Slovacia și-a confirmat cotitura pro-rusă prin alegerea unui președinte populist, Peter Pellegrini, aliat al premierului Robert Fico, cunoscut ca și acesta din urmă pentru pozițiile sale favorabile Kremlinului.
Peter Pellegrini a obținut 53,20% din voturi, înaintea candidatului pro-european, Ivan Korcok (46,80%). Analistii se asteptau la un rezultat mai stâns.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a fost un element cheie al campaniei electorale. "Acest război nu este al nostru", a declarat prim-ministrul Robert Fico, anunțând oprirea livrărilor de arme către Ucraina.

Întărit în poziția sa după alegerea lui Peter Pellegrini, premierul slovac a declarat de atunci că va face totul pentru a bloca candidatura Ucrainei la NATO.

Autor: Elisa Brinai

Traducere: Gabriela Sîrbu/RADOR RADIO ROMÂNIA.