Cultura românească "trebuie conservată peste hotare"

Ne trebuie o strategie pe termen mediu şi lung pentru conservarea culturii româneşti în afara graniţelor, avertizează eurodeputatul Norica Nicolai.

În cadrul unei dezbateri pe care a organizat-o la Parlamentul European, Norica Nicolai a anunţat că va face presiuni prin demersuri către colegii eurodeputaţi ca deschiderea capitolului de negociere cultură din Tratatul de aderare al Serbiei să fie condiţionat de îndeplinirea angajamentelor pe care Belgradul şi le-a luat în ceea ce priveşte drepturile minorităţii române.

Raportul conţine relatări succinte ale unor evenimente semnificative pentru siatuaţia presei de limbă română în ţările vecine unde trăiesc comunităţi importante de români, sub titluri precum: Redacţia Română de la Radio Ucraina Internaţional pe cale să fie lichidată, un articol mincinos din 1928 preluat de ziarele regional din Vidim, Libertatea Presei în pericol în Ungaria sau Serbia corigenţă la îndeplinirea standardelor media definite de Consiliul Europei.

Europarlamentarul Norica Nicolai, organizatoarea dezbaterii, spune că va trimite raportul tuturor colegilor săi din Parlament.

"În ceea ce priveşte Serbia, unde eu am o mare amărăciune, cred că momentul pentru a face ceva pentru comunitatea română e acum. În momentul de faţă începe capitoul 23, capitol de cultură, şi voi face în continuare presiuni prin scrisori la colegii mei ca această deschidere de capitol să fie condiţionată de angajarea reală şi de implementarea angajamentelor pe care Serbia şi le-a luat", a declarat Norica Nicolai.

Am întrebat-o pe Norica Nicolai dacă a primit vreun răspuns de la autorităţile sârbe privind îndeplinirea angajamentelor în materie de minorităţi.

"Nu, nu avem. Avem un răspuns absolut parţial şi jenant, ceea ce au făcut cu limba română în septembrie pentru că aveau un deadline pe 1 septembrie de introducerea limbii române.

"Într-un chestionar manipulator au creat şi a doua limbă, "Graiul vlah" şi fără îndoială au făcut acest chestionar în populaţiile în care nu sunt românii majoritari, excluzând accesul la studiul în limba română din partea copiilor în Valea Timocului. Ceea ce nu este corect, este o acţiune prezentată truncheat de Guvernul sărb la Buxelles, manipulatoare şi absolut ne onestă", a răspuns Norica Nicolai.

Presa de limba română "practic nu există"

Accesul la presa de limbă română este practic nul în regiunea transnistreană a republicii Moldova, după cum le-a spus participanţilor la dezbatere Polina Cupcea, de la ziarul National din Chişinău.

"Aceasta este o problemă în Transnistria pentru că presa de limbă română practic nu există. Şi ceea ce este acolo sunt câteva posturi TV care sunt în rusă şi câteva ziare care sunt fie în rusă, fie în grafie chirilică", spune Polina Cupcea.

"De multe ori accesul jurnaliştilor români este îngrădit în Transnistria la punctul de trecere Bender-Tiraspol deseori noi nu avem acces. Jurnaliştii de presă scrisă fie trebuie să-şi ascundă echipamentul tehnic, însă cei de la TV au probleme mai mari pentru că echipamentul este mult mai mare şi ei atunci trebuie să traverseze cu barca.

"Asta într-o oarecare măsură taie din interes şi ei nu mai sunt cointeresaţi ca să vină şi să facă articole din Transnistria, dar şi acolo sunt moldovenii noştri şi ei trebuie de mediatizat probleme de acolo, pentru că sunt şi acolo probleme", a mai declarat Polina Cupcea.

Autorii raportului fac o serie de recomandări autorităţilor române între care: sprijinirea funcţionării presei de imblă română în mediul virtual sau facilitarea realizării unui portal în care emisiunile să fie centralizate şi arhivate.