Cronologie: Criza din Crimeea

8 martie. Misiunea OSCE, care încerca pentru a treia oară să intre în Crimeea, declară că a făcut cale întoarsă, după ce asupra monitorilor ar fi fost deschis foc de avertisment. Monitorii au mai încercat de două ori să ajungă în regiune, dar au fost opriţi de către activişti pro-ruşi înarmaţi, instalaţi la punctele de trecere.

7 martie. Parlamentul republicii autonome a publicat vineri pe site-ul său formularul oficial al buletinului de vot, ignorând hotărârea Kievului de anulare a referendumului privind Crimeea. Observatorii militari pentru OSCE au fost blocaţi pentru a doua oară să pătrundă vineri pe teritoriul Crimeei.

6 martie. Parlamentul Crimeii a votat în unanimitate pentru intrarea republicii în componenţa Federaţiei Ruse. Parlamentul local din Crimeea a cerut preşedintelui rus, Vladimir Putin, reataşarea Crimeii la Rusia şi a decis organizarea unui referendum în acest sens la 16 martie. Referendumul privind statutul Crimeii se va desfăşura pe teritoriul peninsulei în data de 16 martie, a declarat prim vicepremierul republicii autonome Crimeea. Referendumul era programat iniţial pentru data de 30 martie.

5 martie. Comisia Europeană a anunţat un plan de ajutorare a Ucrainei, de cel puţin 11 miliarde de euro. Contribuţia Bruxelles-ului va fi prezentată în detaliu, la summitul de urgenţă, de mâine, care va reuni şefi de stat şi de guvern din UE. Banii provin din bugetul UE şi de la instituţii financiare internaţionale cu sediul în Europa, cum ar fi Banca pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare sau cea de Investiţii, spune preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Aflat la Washington, premierul moldovean, Iurie Leancă, a fost primit, marţi dimineaţă, de vicepreşedintele Joe Biden, care a întărit susţinerea oferită Republicii Moldova de secretarul de stat american John Kerry. Potrivit executivului american, la întâlnirea cu Biden a asistat şi preşedintele Barack Obama.

Într-un comunicat difuzat de Casa Albă, Barack Obama şi Joe Biden au insistat asupra "sprijinului de nădejde" al SUA pentru suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova în frontierele sale, recunoscute la nivel internaţional.

4 martie. În prima sa conferinţă de presă pe tema situaţiei din ţara vecină, preşedintele rus a spus că eventualele sancţiuni occidentale vor fi contraproductive.

El a declarat că ţara sa îşi rezervă dreptul de a folosi toate mijloacele pentru a-i apăra pe ruşii care trăiesc în Ucraina, în ultimă instanţă, "chiar şi prin intervenţie militară."

Vladimir Putin a cerut trupelor care au luat parte în ultima săptămână la exerciţii militare în apropiere de graniţa de vest cu Ucraina să se întoarcă la bazele lor, transmit agenţiile ruse de presă, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Reuters, care preia informaţia, precizează că Moscova a negat că exerciţiile au avut vreo legătură cu recentele evenimente din peninsula Crimeea.

3 martie. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, cere garantarea independenţei Ucrainei şi solicită Rusiei să se abţină să întreprindă acţiuni care ar putea conduce la o escaladare a crizei.

Este cea mai gravă criză cu care se confruntă Europa de la prăbuşirea Zidului Berlinului, din 1989, spune ministrul german de externe, iar cel polonez apreciază că Rusia va avea de suportat grave consecinţe pentru intervenţia militară din Crimeea.

Ministrul român de externe Titus Corlăţean spune că acţiunea militară a Rusiei reprezintă o violare clară a suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei Ucrainei.

2 martie. Președintele în exercițiu al Ucrainei a ordonat închiderea spațiului aerian pentru aeronavele militare şi a dispus măsuri de securitate sporite, inclusiv la centralele nucleare ale Ucrainei. Potrivit BBC News, forțele ruse pregătesc tranșee la granița dintre Crimeea și restul Ucrainei, iar unele unități militare ucrainene din Crimeea au fost dezarmate de militari pro-ruși, în vreme ce altele au refuzat să predea armamentul.

Şeful NATO a spus că Rusia ameninţă securitatea în Europa, în vreme ce Statele Unite au avertizat Rusia că riscă să piardă locul în organizaţia statelor puternic industralizate - G8, din cauza acţiunilor sale din Ucraina. Comandantul marinei militare ucrainene, amiralul Denis Berezovski, a anunţat că a trecut în subordinea autorităţilor pro-ruse din Crimeea.

1 martie. Parlamentul Federaţiei Ruse aprobă cererea preşedintelui Putin de intervenţie armată în Ucraina. În replică, preşedintele interimar al Ucrainei Olexandr Turcinov a anunţat starea de alertă militară şi mobilizarea rezerviştilor. Au loc manifestaţii pro-ruseşti în câteva localităţi estice ucrainene, printre care şi Harkov, al doilea oraş ca mărime din ţară.

Într-o convorbire telefonică de o oră şi jumătate, preşedintele SUA Barack Obama îi cere preşedintelui Putin retragerea trupelor ruseşti în interiorul bazelor din Crimeea. Vladimir Putin spune că Moscova îşi rezervă dreptul de a-şi proteja interesele în Ucraina şi pe vorbitorii de rusă din această ţară.

28 februarie. Bărbaţi înarmaţi ocupă poziţii pe principalele aeroporturi din Crimeea. Viktor Ianukovici declară din Rusia că se consideră în continuare preşedintele Ucrainei. Banca centrală a Ucrainei limitează retragerile în valută la 1.000 de euro pe zi.

27 februarie. În capitala Crimeei Simferopol, bărbaţi ruşi înarmaţi ocupă sedii administrative importante. În parlamentul de la Kiev, partidele de opoziţie creează o coaliţie.

26 februarie. Arseni Iaţeniuk e desemnat prim-ministru al Ucrainei. Ministrul desemnat de interne ordonă desfiinţarea unităţii speciale de poliţie Berkut, acuzată de uciderea mai multor zeci de manifestanţi.

25 februarie. Olexandr Turcinov avertizează asupra pericolului separatismului.

24 februarie. Viktor Ianukovici este acuzat de crime în masă şi pe numele său e emis un mandat de arestare.

23 februarie. Preşedintele parlamentului Olexandr Turcinov este numir preşedinte interimar al Ucrainei. Un fost aliat al Iuliei Timoşenko, Olexandr Turcinov declară că va forma un nou guvern de unitate naţională.

22 februarie. Protestatarii preiau controlul mai multor clădiri administrative, dar pătrund şi în reşedinţa lui Viktor Ianukovici de la periferia oraşului Kiev. Nu se ştie unde este Viktor Ianukovici, dar ulterior el apare la o televiziune locală din oraşul Harkov de la graniţa cu Rusia şi denunţă "o lovitură de stat".

Fostul premier Iulia Timoşenko este eliberată din închisoarea din Harkov şi ajunge la Kiev.

21 februarie. Preşedintele Ianukovici semnează un acord cu liderii opoziţiei, acord care prevede alegeri prezidenţiale în 2014, un nou guvern de uniune naţională şi schimbarea constituţiei. Acordul este semnat şi de reprezentanţii Franţei, Germaniei şi Poloniei.