Criza politică din Republica Moldova "se accentuează"

Democratul Marian Lupu a fost revocat din funcţia de preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova cu 76 de voturi pentru dintr-un total de 79 valabil exprimate.

Atribuţiile acestuia ar putea fi preluate de către vicepreşedintele Liliana Palihovici.

Proiectul de revocare este o propunere mai veche a comuniştilor care astăzi a fost imedaita cceptată de către deputaţii liberal-democraţi, de către cei socialişti şi o parte a deputaţilor independenţi.

Reprezentanţii Partidului Liberal şi cei ai Partidului Democrat nu au participat la vot.

Motivele invocate de către comunişti pentru demiterea lui Marian Lupu au fost prezentate de către deputatul comunist, Artur Reşetnicov.

"Prin activitatea domnului Lupu, în calitate de preşedinte al Parlamentului, s-au comis acţiuni şi fapte care subminează democraţia, subminează statul de drept, compromite activitatea legislativului", a spus Artur Reşetnicov.

Imediat după încheierea procedurii de votare, Marian Lupu a declarat că revocarea sa s-a produs ca urmare a schimbărilor pe eşicherul politic din ultima perioadă.

El i-a acuzat pe liberal-democraţi de faptul că prin acest vot au pus din nou în pericol procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

Totodată, a avertizat că se va ajunge la blocarea activităţii legislativului deoarece nimeni altcineva în afara preşedintelui nu are împuterniciri, conform legii, să conducă şedinţele şi să semneze legi.

"Din momentul în care vicepreşedinta nu a avut nici o funcţie delegată, ea nu este îndreptăţită să semneze nici legi, nici hotărâri, nici să conducă şedinţele plenului, pe această cale activitatea parlamentului, legal, este blocată", a declarat Marian Lupu.

Actuala situaţie politică "va conduce la alegeri anticipate"

Asemenea lui Marian Lupu, şi preşedintele Partidului liberal, Mihai Ghimpu, este de părere că actuala situaţie politică va conduce la alegeri anticipate.

Totodată, Mihai Ghimpu a anunţat că formaţiunea sa politică va contesta legalitatea hotărârii de astăzi la Curtea Constituţională.

"Cine va încerca să convoace şedinţa parlamentului, să conducă şedinţele şi să semneze proiecte de legei sau legi votate de parlament înseamnă uzurparea puterii", a afirmat Mihai Ghimpu.

Şeful grupului parlamentar al Partidului Liberal Democrat, Valeriu Streleţ, a ţinut să declare că situaţia creată prin decizia de astăzi a parlamentului este aşa-numita soluţie zero cerută anterior de către Marian Lupu drept condiţie pentru coagularea unei noi majorităţi parlamentare.

"Este absolut firesc, /.../ situaţia din aprilie 2013 trebuie adusă la o condiţie când pot fi negociate toate dimensiunile unei viitoare alianţe", a spus Valeriu Streleţ.

Există mai multe interpretări ale evenimentele din ultima perioadă dar care toate acrediteazăa celaşi lucru: existenţa unor înţelegeri subterane între partide sau grupuri de interese şi plătirea unor poliţe.

Schimbările majore din viaţa politică de la Chisinău au apărut, consideră analiştii, pe fondul disputelor dintre Vlad Filat, premierul demis prin vot de neîncredere, şi democratul Vlad Plahotniuc, care şi-a pierdut funcţia de prim-vicepreşedinte al parlamentului tot printr-un joc politic obscur.

Premierul interimar "încrezător în constituirea unei noi coaliţii"

Tot joi, Iurie Leancă şi-a preluat prerogativele de prim-ministru interimar ca urmare a hotărârii Curţii Constituţionale de anulare a desemnării de către preşedintele Republicii Moldova a lui Vlad Filat drept candidat la funcţia de prim-ministru, în urmă cu trei zile.

Hotărârea Curţii Constituţionale a fost una politică, a spus preşedintele Nicolae Timofti, care l-a prezentat membrilor executivului pe Iurie Leancă şi a promis că-l va susţine pe premierul interimar.

Cu prilejul primei sale conferinţe de presă în noua sa calitate, Iurie Leancă a spus că va cere membrilor cabinetului să facă abstracţie de faptul că reprezintă diferite partide şi să nu uite că interesele Republicii Moldova trebuie să prevaleze asupra intereselor de partid sau asupra celor personale.

Iurie Leancă s-a arătat încrezător în constituirea unei noi coaliţii care să ofere şansa continuării parcursului european al Moldovei.

"Acum urmează o perioadă extrem de responsabilă şi extrem de complexă în care trebuie să ne pregătim de summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius din noiembrie acest an, însă pentru a reuşi să atingem obiectivele pe acre ni le propunem în raport cu acest summit este nevoie de stabiliatte acasă şi avem nevoie de un efort comun, conjugat pe care sper să reuşim să-l facem", a declarat premierul interimar.

Iurie Leancă şi-a exprimat speranţa că perioada interimatului său va fi una scurtă şi că negocierile privind constituirea unui nou guvern se vor încheia curând.

E greu de anticipat când şi cum se va rezolva criza politică de la Chişinău, cu atât mai mult cu cât revocarea de astăzi a preşedintelui parlamentului are darul să adâncească această criză şi să pună sub semnul întrebării atât de necesara stabilitate politică pentru continuarea reformelor începute în urmă cu trei ani, după îndepărtarea del a putere a comuniştilor.