"Criză fără precedent" între instituţiile UE

Uniunea Europeană trece printr-o criză fără precedent între instituţiile sale principale, Parlamentul European şi Comisia Europeană, pe de o parte, şi şefii de guvern şi de stat din cele 27 de state membre, pe de altă parte.

Aceasta după ce miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne au decis, săptămâna trecută, să excludă Parlamentul European din configurarea noului mecanism de evaluare Schengen, prin schimbarea bazei juridice.

Rolul legislativului european va fi unul mai degrabă consultativ, ceea ce înseamnă că, de fapt, poziţia acestuia ar putea fi ignorată.

Statele membre ale Spaţiului Schengen se tem de eventuale fluxuri migratorii pe care nu le pot controla şi vor să reintroducă temporar controale la frontierele proprii.

Parlamentul European susţine însă că statele membre trebuie să consulte Comisia Europeană şi ţările afectate, înainte de a lua o decizie.

După o dezbatere în Parlamentul European, care a avut loc zilele trecute, liderii grupurilor politice şi preşedintele acestui for au anunţat decizia de a nu mai coopera cu Consiliul, o decizie fără precedent in istoria Uniunii Europene.

Dezbaterile aprinse declanşate de decizia unilaterală a statelor membre, reunite săptămâna trecută în Consiliu, de a decide fără participarea Parlamentului felul în care pot fi reintroduse controalele la frontierele interne s-au purtat nu atât în plen, cât mai ales în Comisia de libertăţi civile, în grupurile politice şi, în cele din urmă, în conferinţa preşedinţilor.

Pentru prima dată de la înfiinţarea Uniunii Europene, principalele instituţii ale sale - Parlamentul şi Comisia, pe de o parte, şi Consiliul, pe de alta - şi-au declarat război.

"Parlamentul European a decis cu o majoritate a şefilor grupurilor politice să suspende negocierile cu Consiliul pe marginea a cinci rapoarte", a anunţat, joi seară, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.

"Decizia Consiliului afectează cea mai importantă şi mai tangibilă realizare a Uniunii Europene, libertatea de mişcare a cetăţenilor", a explicat şi raportoarea în dosarul reintroducerii controalelor la frontieră, eurodeputata PNL Renate Weber.

UE se află şi în mijlocul unei crize economice

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso a cerut în faţa Parlamentului un buget comun mai mare pentru Uniunea Europeană, o uniune bancară şi, în ultimă instanţă, o uniune politică.

În opinia sa, aceasta este singura modalitate de a salva Uniunea Europeană pe termen lung. Parlamentul, la rândul său, a făcut un nou pas curajos insistând în rezoluţia privind cadrul financiar multianual, care stabileşte cheltuielile Uniunii Europene pentru următorii şapte ani, ca sistemul de resurse proprii să fie reformat; cerând Consiliului ca, pe viitor, acesta să se bazeze pe taxe ale Uniunii Europene şi nu pe procent din produsul intern brut.

Joi, Parlamentul European a dezbătut un raport care solicită standarde mai stricte privind producerea şi promovarea unor alimente importante precum laptele praf.

O contribuţie importantă în acest dosar a avut raportorul Grupului Socialiştilor şi Democraţilor, eurodeputata PSD, Daciana Sârbu.

"După cum ştim, în multe cazuri, chiar în ciuda consilierii sau a reglemenării, înlocuitorii laptelui matern sunt promovaţi în mod agresiv. În acest timp, statisticile confirmă că procentul mamelor care alăptează rămâne scăzut", spune Daciana Sârbu.

Aceasta s-a opus includerii în aceste reglementări a aşa-numitului "lapte de creştere", argumentând că nu există nicio dovadă care să ateste că acest produs oferă beneficii nutriţionale comparativ cu un regim alimentar normal şi echilibrat.