Criza emigraţiei "poate fi rezolvată prin securizarea frontierelor externe"

Preşedintele Comisiei Europene a criticat din nou azi statele membre care nu şi-au respectat angajamentele privind repartizarea solicitanţilor de azil din Italia şi Grecia.

În primul său discurs din acest an în faţa presei, preşedintele Juncker a trecut în revistă problemele cu care s-a confruntat Uniunea Europeana: criza imigraţiei, situaţia din Ucraina, criza financiară a Greciei, o eventuală ieşire a Marii Britanii din spaţiul comunitar, dar şi reapariţia terorismului pe continent.

Jean Claude Juncker a respins ideea că Europa nu va face faţa acestor crize.

Aceasta nu este Comisia Europeană care a eşuat în repartizarea refugiaţilor, a spus preşedintele Jean Claude Juncker, dar anumite state membre nu şi-au ţinut promisiunile în această privinţă.

Criza emigraţiei nu poate fi rezolvată fără securizarea frontierelor externe, iar acordul cu Turcia pentru a stopa afluxul emigranţilor spre continent trebuie să funcţioneze.

Dacă spaţiul Schengen cedează, Europa va fi afectată economic, şomajul va creşte, iar priorităţile Comisiei rămân creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, a amintit preşedintele executivului comunitar.

Jean Claude Juncker: "Nu îmi fac multe iluzii că anul care a început va fi uşor, va fi dificil, dar nu demisionez, nu cedez şi refuz ideea că Europa se află la începutul unei crize care va însemna sfârşitul Uniunii Europene. Sunt impresionat însă de numărul de fragilităţi şi de disensiunile din interior".

Preşedintele Juncker a vorbit şi despre ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, pe care a respins-o clar, spunând că există o soluţie, iar în privinţa Poloniei, preşedintele Comisiei a spus că aceasta nu este numai o problemă a Parlamentului polon şi că executivul comunitar se află acum într-o fază tehnică normală, de evaluare a respectării drepturilor fundamentale în această ţară.

Totodată, Juncker a cerut olandezilor să nu se opună acordului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Ucraina, în cadrul referendumului prevăzut să aibă loc în luna aprilie, apreciind că un vot "nu" al acestora ar putea provoca o criză europeană.