Criză economică în Republica Moldova

Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova a fost convocat, astăzi, de preşedintele Nicolae Timofti, pentru a dezbate situaţia economico-financiară şi social-politică din ţară, în condiţiile unei crize economice tot mai profunde.

Situaţia ar putea fi agravată în cazul în care vor fi lichidate trei bănci implicate în dispariţia unui milliard de dolari, adică a şaptea parte din Produsul Intern Brut al ţării.

Reuniunea Consiliului are loc după ce acum două zile noul premier, Valeriu Streleţ, anunţa că autorităţile urmează să întreprindă un şir de acţiuni prompte pentru a putea negocia un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional.

Una dintre condiţiile anterioare ale Fondului era lichidarea Băncii de Economii, unde statul deţine pachetul majoritar de acţiuni şi a altor două instituţii bancare - Banca Socială şi Unibank - implicate în tranzacţii frauduloase.

Valeriu Streleţ a declarat că o decizie finală în acest sens urmează să o ia Banca Naţională, situaţia urmând a fi discutată şi la Comitetul de stabilitate financiară, care se va reuni în această seară.

Între timp, criza economică pare să cuprindă tot mai mult Republica Moldova.

În prima jumătate de an, exporturile au scăzut cu 18%, importurile cu 25%, iar banii trimişi acasă de către moldovenii care muncesc în străinătate şi care asigură aproximativ o pătrime din Produsul Intern Brut au scăzut cu aproape 30%.

Producţia agricoă în acest an este mai mică din cauza secetei. În acelaşi timp, Federaţia Rusă menţine embargoul asupra mai multor produse moldoveneşti, care, tradiţional, erau exportate pe această piaţă.

Guvernul speră că va reuşi să semneze până la sfârşitul anului un acord cu FMI, o misiune a căruia este aşteptată în prima jumătate a lunii septembrie.

În cazul semnării unui program cu FMI, Republica Moldova ar putea avea acces la finanţări externe, care au fost suspendate din cauza incertitudinii politice de la Chişinău, dar şi a fraudelor din sistemul bancar.