Criza din Grecia "îmbolnăveşte psihic cetăţenii"

În spatele fiecărei persoane care şi-a luat viaţa din cauza crizei financiare există alte 20 de persoane suficient de disperate pentru a încerca să se sinucidă, notează Reuters care citează un raport medical publicat în revista britanică Lancet.

Experţii susţin că în spatele tentativelor de suicid se ascund de multe ori boli mentale serioase care sunt cauza multor pierderi de vieţi umane.

Raportul medical notează că acest val de depresii şi boli psihice provocat de criza financiară ar putea fi resimţit de generaţiile tinere şi după ce se va terminea recesiunea.

"Austeritatea poate transforma o criză într-o epidemie", a declarat David Stuckler, un sociolog de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, care a studiat impactul reducerilor bugetare din Europa, provocate de criza financiară.

David Stckler a mai spus că pierderea locului de muncă poate avea repercursiuni grave asupra sănătăţii psihice a individului.

"Pierderea locului de muncă poate duce la o acumulare de riscuri, care pot inclina oamenii spre depresie şi de boli mintale grave, care pot fi dificil de vindecat, mai ales dacă oamenii nu primesc îngrijirile adecvate", a spus David Stuckler.

Şomajul în rândul tinerilor din Grecia a depăşit 50% iar nemulţumirea populaţiei faţă de acest fenomen este din ce în ce mai evidentă.

În Grecia rata de suicid a crescut cu 17 la sută între 2007 şi 2009, şi cu 40 la sută în prima jumătate a anului 2011, comparativ cu aceeaşi perioadă în 2010, potrivit unui raport medical publicat în revista Lancet anul trecut.

Un pensionar din Grecia s-a spânzurat lăsând un bilet în urma sa în care scria că el a muncit toată viaţă şi tot are datorii.

Grecia este în al cincilea an de recesiune iar perspectivele sunt sumbre. Cei care au locuri de muncă sunt loviţi cu reduceri salariale.

Sentimentul de insecuritate "dăunează psihicului"

Conform cercetătorilor acest sentiment de insecuritate profundă poate face mai multe daune psihologice decât orice altceva.

Potrivit unui document publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2011, consecinţele economice asupra problemelor de sănătate mintală - în principal sub formă de pierdere de productivitate - sunt estimate, în medie, între 3 şi 4 la sută din produsul intern brut în ţările Uniunii Europene.

Experţii din domeniul sănătăţii publice au dat ca exemplu unele ţări, cum ar fi Suedia şi Finlanda, care, în vremuri de criză, au reuşit să evite creşterea numărului de boli mintale şi a ratelor de suicid prin investiţii în iniţiative de ocupare a forţei de muncă pentru a ajuta oamenii să fie nou pe picioarele lor

La începutul anilor 1990, Suedia a suferit o criză financiară severă, care a declanşat o creştere rapidă a şomajului, dar ratele de suicid nu au fost în general afectate.

În schimb, Spania, care a avut mai multe crize bancare din anii 1970 şi 1980, a vazut ratele de suicid crescând odată cu rata şomajului.

Unii experţi susţin că un factor-cheie de diferenţiere a fost măsura în care resursele din buget au fost alocate pentru protecţia socială, cum ar fi sprijinul familiei, ajutorul de şomaj şi serviciile de asistenţă medicală.