Criza datoriilor alimentează tendinţele separatiste europene

Criza datoriilor sporeşte popularitatea partidelor separatiste din Uniunea Europeană.

Regiuni din Spania, Marea Britanie, Belgia şi Italia nu se mai simt solidare cu zonele sărace de pe teritoriul ţării, dar vor să rămână în zona euro, notează Der Spiegel.

Începând cu cel de-al doilea Război Mondial, ţările europene au considerat unitatea ca cea mai bună modalitate de rezolvare a conflictelor.

Treptat, statele din Europa au acordat Bruxelles-ului puteri sporite, iar odată cu introducerea monedei unice, s-a conturat ideea unei unităţi politice, scrie Der Spiegel.

În prezent, pe parcurs ce statele îşi pierd tot mai mult din suveranitate, multe regiuni din Europa solicită independenţa, evidenţiază publicaţia.

În Belgia, Flandra nu vrea să mai subvenţioneze Valonia

La alegerile locale din Belgia, Partidul Naţional Flamand, care pledează pentru împărţirea ţării, a obţinut numeroase voturi.

Potrivit BBC, partidul este în prezent cea mai puternică grupare politică din regiunea flamandă.

Preşedintele grupării politice, Bart de Wever, a câştigat cursa pentru primăria oraşului Antwerp, al doilea oraş-port ca mărime din Uniunea Europeană.

Preşedintele Partidului Naţional Flamand, Bart de Wever. Sursă: Arhivă Reuters

Partidul Naţional Flamand consideră că regiunea flamandă, extrem de bine dezvoltată, nu ar trebui sa subvenţioneze Valonia, regiunea săracă, vorbitoare de franceză, din Belgia, informează BBC.

Creştin democraţii, liberalii şi separatiştii flamanzi critică politica coaliţiei de guvernare, condusă de socialistul Elio di Rupo, originar din Valonia.

Potrivit Der Spiegel, el promovează aşa numitul "carnet de cecuri federal", anual 6 miliarde de euro fiind transferate din Flandra în Valonia.

O Scoţie independentă ar putea cunoaşte o "eră de aur"

În secolul 18, oraşul Edinburgh, centrul iluminismului din Europa, era mândru de titulatura sa de "Atena din Nord".

În ziua de astăzi, mulţi se tem că titulatura ar putea fi din nou valabilă, dar din alte motive, notează Der Spiegel.

Naţionaliştii susţin că, ieşită de sub conducerea euro-scepticilor englezi, Scoţia ar putea cunoaşte o eră de aur ca stat independent.

Republica nou formată ar putea exploata de una singură petrolul din Marea Nordului şi ar putea beneficia de introducerea monedei euro.

Premierul britanic David Cameron (s) şi liderul guvernului scoţian Alex Salmond. Sursă: Arhivă Reuters.

Pe fondul acestor discuţii, în doi ani, în Scoţia ar putea fi organizat un referendum pe tema independenţei.

Subiectul ar urma să fie discutat în cadrul unei întâlniri între premierii David Cameron şi Alex Salmond.

Este de aşteptat ca guvernul britanic să acorde puteri limitate parlamentului scoţian pentru a organiza consultarea populară, informează BBC.

Obţinerea unei majorităţi în favoarea suveranităţii, ar putea transforma Scoţia mai degrabă într-un stat marginal al Europei, decât într-o naţiune sigură pe sine, comentează şi Der Spiegel.

Influenţă reciprocă între Irlanda şi Scoţia

Timp îndelungat, Irlanda a fost un model pentru Scoţia, scrie Der Spiegel.

Irlandezii au demonstrat că şi un stat mic are capacitatea de a atrage investitori din toate colţurile lumii.

Dar criza economică a năruit multe speranţe.

Boomul economic a luat sfârşit iar ţara se luptă acum cu datoria sa publică.

Succesul înregistrat de naţionaliştii scoţieni încurajează extremismul din Irlanda de Nord.

Pe teritoriul ţării se conturează o nouă grupare intitulată "noua IRA", care emite comunicate privind "necesitatea luptei armate pentru independenţa Irlandei".

De asemenea, pe fondul recesiunii din Marea Britanie, există temeri privind revenirea grupării separatiste IRA.

Mişcările secesioniste iau amploare în Spania

Sub auspiciile Constituţiei în vigoare de la sfârşitul dictaturii lui Franco, Spania este organizată în aşa numitele comunităţi autonome.

Deşi toate cele 17 comunităţi au dreptul de a se auto-administra, naţiunea este definită ca o "unitate inseparabilă".

Guvernul central din Madrid colectează cele mai multe taxe şi restituie fonduri guvernelor regionale, iar regiunile din Spania în care este concentrată producţia industrială refuză să-şi mai lege soarta de guvernul spaniol central.

Locuitorii din Catalonia sunt contribuitori neţi la bugetul naţional, iar Ţara Bascilor are cel mai mare venit pe cap de locuitor din toate regiunile Spaniei, notează Der Spiegel.

Ţara Bascilor şi Navarre sunt singurele regiuni care au obţinut dreptul de a-şi gestiona toate taxele colectate autonom.

Obţinerea unor drepturi asemănătoare este şi obiectivul preşedintelui regiunii Catalonia.

Preşedintele regiunii Catalonia Artur Mas. Sursă: Arhivă Reuters

De la preluarea mandatului, Artur Mas a încercat să se distanţeze de politica guvernului de la Madrid.

Catalonia vrea autonomie

Catalonia trebuie să se elibereze de sistemul complicat al Spaniei, aşa numita politică "cafea pentru toţi", care împarte ţara în 17 "comunităţi autonome", a declarat preşedintele regiunii, citat de Der Spiegel.

Artur Mas speră ca în urma alegerilor regionale din 25 noiembrie să obţină o majoritate absolută care să-i garanteze "o poziţie de conducere unică pentru procesul de auto-determinare".

Aceasta i-ar putea permite organizarea unui referendum pe tema separării de Spania.

Potrivit preşedintelui regiunii, catalanii s-au săturat "să nu facă progrese cu Spania".

Ambiţiile sale se lovesc însă de refuzul premierului spaniol, Mariano Rajoy.

Fără taxele colectate din Catalonia, Spania şi-ar pierde statutul de a patra economie din Uniunea Europeană, notează Der Spiegel.

Separatiştii susţin că "Madridul jefuieşte Barcelona", iar mulţi locuitori sunt de părere că situaţia s-ar îmbunătăţi dacă regiunea ar obţine autonomia.

"Un divorţ este de obicei decis de una dintre părţi"

Asemenea preşedintelui Cataloniei, şi cel al Partidului Naţional al Bascilor pledează pentru autonomia Ţării Bascilor.

"Un divorţ este de obicei decis de una dintre părţi", a declarat preşedintele grupării, Inigo Urkullu.

Preşedintele Partidului Naţional al Bascilor, Inigo Urkullu. Sursă: Arhivă Reuters.

Potrivit sondajelor, separatiştii ar urma să obţină rezultate satisfăcătoare la alegerile regionale, care vor avea loc la 21 octombrie.

Secesiunea nu este parte a planului său iniţial, notează Der Spiegel, însă urmăreşte îmbunătăţirea interacţiunii cu restul regiunilor din Spania.

Bascii şi catalanii speră la un viitor în cadrul Uniunii Europene, însă preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, le-a spulberat speranţele atrăgând atenţia că o naţiune nou creată nu ar putea deveni automat membră.

Locuitorii din nordul Italiei spun că se simt "traşi în jos de cei din sud"

În Italia, mulţi locuitori din provincia autonomă Bolzano (Tirolul de Sud), situată în nordul ţării, nu se mai simt responsabili pentru "sudul corupt, adâncit în datorii" sau pentru scandalurile din Latium şi Sicilia, notează Der Spiegel.

În luna aprilie, mii de locuitori au organizat un protest în care au cerut separarea de Roma.

Anexat după primul Război Mondial, Tirolul de Sud are o rată a şomajului de doar 4,1%, una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Locuitorii se tem că ar putea pierde privilegiile şi subvenţiile acordate în urma semnării tratatului de autonomie, în 1972.

De asemenea, ei se simt din ce în ce mai puţin responsabili pentru criza economică din Italia.

Sentimentul anti-italian este alimentat şi de recentele măsuri de austeritate anunţate de premierul Mario Monti.

Din cauza "urgenţei naţionale", premierul vrea o reducere a cheltuierilor regiunii cu 750 de milioane de euro.

Cerinţa contrazice însă garanţia scrisă, potrivit căreia 90% din valoarea taxelor colectate în Tirolul de Sud trebuie restituite provinciei.

Pe fondul negocierilor dintre Roma şi Bolzano, partidele naţionaliste, care deţin mai mult de o cincime dintre fotoliile din parlamentul regional, cultivă furia în rândul locuitorilor provinciei autonome, care nu vor să fie traşi în jos de situaţia din restul Italiei.