Creşteri de cheltuieli şi de datorii publice în țările UE

România va avea anul acesta o creștere a produsului intern brut de 7%, în condiţiile în care în UE se va înregistra o creştere medie de 5%, potrivit previziunilor economice de toamnă.

În schimb, la noi, şomajul va scădea mai puțin decât în alte state membre.

Peste tot în Uniune, din cauza măsurilor de contracarare a efectelor pandemiei, sunt creşteri de cheltuieli şi de datorii publice, însă comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a explicat că eventualele efecte negative pot fi evitate, dacă statele membre menţin un nivel ridicat de investiţii, combinat cu reforme structurale.

Îngrijorare evidentă a jurnaliştilor din statele membre legat de inflaţie, la conferinţa comisarului Gentiloni despre previziunile economice de toamnă, asta pentru că inflaţia începe să se simtă în mai multe zone ale Europei, cu o medie de creştere prognozată anul viitor, de 2,5.

În raportul privind România, inflaţia ar urma să fie chiar mai mare, cu 4% anul acesta şi următorul, deci dublul mediei europene.

Inflaţia în general e pusă nu doar pe seama consumului reactivat de dinamizarea activităţilor economice, ci şi de preţurile ridicate la energie, cu ecou în mai toate domeniile. Şi deficitul public e mai mare în România decât media europeană chiar dacă executivul european anticipează că el va scădea până la finalul anului la opt procente.

Comisia atrage atenţia că deşi statul a încasat mai mulţi bani, unele cheltuieli publice au şters din câştiguri. Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, despre cheltuielile publice:

Paolo Gentiloni: Doar un marţian ar putea pretinde că nu există riscuri politice, dar e imposibil să luăm în calcul, în previziunile economice, posibile riscuri ca alegerile sau soarta pactului de stabilitate fiscală. Când vorbim de creştere durabilă şi sustenabilă, ea trebuie încurajată, inclusiv prin reguli fiscale. Am început să lucrăm în comisie la acest aspect, dar nu pot face previziuni acum.

Reporter: În raportul privind România, ţara noastră este printre cele afectate mai mult decât restul, de o lipsă a forţei de muncă exact în sectoarele care sunt acum în creştere.