Costurile orientării spre UE a Ucrainei, "160 miliarde de euro"

Preşedintele Traian Băsescu a spus că, în privinţa Moldovei, România doreşte liberalizarea vizelor înainte de alegerile europarlamentare de anul viitor, pentru ca cetăţenii moldoveni să poată circula cât mai rapid, fără restricţii în spaţiul Uniunii Europene.

Preşedintele Băsescu a precizat că toate aceste poziţii urmează să fie armonizate în această seară cu ceilalţi lideri ai Uniunii Europene.

Discuţiile au loc în mai multe formate, inclusiv în cadrul unui dineu de lucru.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat că mai sunt şanse pentru semnarea unui acord între Uniunea Europeană şi Ucraina.

Prezenţa şefilor de stat şi de guvern permite probabil decizii rapide pentru eventuala îndepărtare a reţinerilor preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, care l-au determinat acum câteva zile să suspende procesul de semnare a acordului de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană şi a celui de liber schimb.

Nu este simplu. Pe de o parte, Ucraina invocă preţul prea mare al asocierii. Cu alte cuvinte, Ucraina este fragilă, Ucraina are scadenţă la direse plăţi în jur de 2 miliarde anul acesta şi încă aproximativ 8-9 miliarde anul viitor.

FMI înaintează nişte condiţii considerate inacceptabile pentru un eventual împrumut.

Printre acestea, scumpirea energiei pentru populaţie cu 40%, îngheţarea salariilor şi a pensiilor, condiţii declarate de preşedintele Ianukovici inacceptabile.

Pierderile invocate de Ucraina

Pe lângă cheltuielile de adaptare la UE pe care ar trebui să le facă, Ucraina ia în calcul pierderile prin reducerea exporturilor spre Rusia, la decizia acesteia, şi poate imposibilitatea de a-şi reorienta aceste exporturi spre alte ţări, dacă produsele nu sunt la standarde europene.

Ianukovici a produs senzaţie cu cifra de 160 de miliarde de euro, care i-ar fi necesari Ucrainei în urma semnării acordurilor cu UE în următorii ani pentru procesul de modernizare instituţională, retehnologizarea industriei, măsuri de mediu, de ridicare a eficienţei energetice, de închiderea unor centrale atomo-electrice sau pentru alte proiecte.

Suma este rezultatul unui studiu al Academiei de Ştiinţe din Ucraina, dar nu este clar ce standarde ia aceasta în calcul.

În acest moment, Uniunea Europeană a propus aproximativ 600 de milioane de euro pe an, ca fonduri de sprijin pentru Ucraina.

La această sumă, considerată derizorie de preşedintele ucrainean, se adaugă ceea ce Ucraina va câştiga în urma aplicării acordului aprofundat de liber schimb, prin reducerea taxelor vamale, excluderea în mare măsură a barierelor netarifare, condiţiile favorabile companiilor ucrainene, mai ales din domeniul serviciilor pe piaţa UE.

Până atunci, însă, Ucraina a semnat astăzi cu Uniunea Europeană un acord în domeniul aviatic.

Acesta va permite o zonă comună aviatică, având la bază standarde comune în domeniul siguranţei aviatice şi a managementului traficului aerian.