Conturile europenilor din Elveţia "ar putea fi supravegheate"

Comisia Europeană e nemulţumită de acordurile bilaterale încheiate de Marea Britanie şi Germania cu Elveţia în privinţa impozitării şi a pieţelor financiare.

Reglementarea europeană care deschide drumul spre obţinerea mai multor informaţii de la bănci este, însă, blocată în Consiliu de Austria şi Luxemburg.

Tema este doar una dintre numeroasele controverse fiscale dintre statele membre.

Eveline Widmer-Schlumpf i-a dat asigurări preşedintelui Comisiei Europene că Elveţia va analiza, în perioada următoare, soluţii pentru a reglementa neînţelegerile referitoare la acordurile bilaterale.

Ea a subliniat importanţa găsirii unui echilibru între exigenţele ţărilor de origine ale deponenţilor şi legislaţia cu privire la confidenţialitate.

În opinia preşedintelui Comisiei, la baza relaţiilor cu Elveţia trebuie să stea principiile europene comune şi o interpretare omogenă a legislaţiei, a supravegherii şi controlului judiciar, un mesaj menit să încurajeze ferm renegocierea acordurilor cu Germania şi Marea Britanie.

Tema a fost analizată, luni, şi în Comisia economică a Parlamentului European, unde comisarul pentru impozitare, Algirdas Semeta, a prezentat priorităţile fiscale ale acestui an.

Marea Britanie şi Suedia se opun proiectului de taxare a tranzacţiilor financiare

"Există atribuţii la nivel european care se regăsesc în legislaţia în vigoare şi în cea care urmează să intre în vigoare şi există înţelegeri între Uniune şi Elveţia pe tem taxării economiilor din bănci. Acestea nu pot fi neglijate de un acord bilateral, aşa că Germania şi Marea Britanie trebuie, acum, să îşi renegocieze acordurile cu Elveţia", a declarat Algirdas Semeta.

Taxarea banilor din băncile europene e doar una din temele pe care comisarul Semeta le-a prezentat membrilor Comisiei economice a Parlamentului European.

Comisia a propus, în septembrie, introducerea une taxe pe tranzacţiile financiare, analizată în urmă cu o săptămână de miniştrii de finanţe din statele membre.

Principala concluzie a fost, şi în acest caz, nevoia de compromis.

Marea Britanie şi Suedia conduc grupul ţărilor care se opun proiectului, în timp ce alte nouă ţări, printre care Germania şi Franţa, cer cu insistenţă grăbirea consultărilor.

Franţa a lansat chiar ideea introducerii unilaterale a taxei, iar Germania e pregătită să vină cu propria propunere menită să fie mai practică decât cea a Comisiei.

Se mai află pe agenda dezbaterilor legislative europene instituirea unei baze fiscale comune pentru societăţile comerciale o propunere lansată de Comisie acum un an şi care ar ajuta la reducerea birocraţiei şi funcţionarea mai bună a pieţei unice.

Încă de la început, propunerea Comisiei a fost criticată de Irlanda, Republica Cehă, Slovacia şi Marea Britanie.

Rămân în dezbatere şi teme precum modificarea sistemului TVA sau problema generală a evaziunii fiscale, care se estimează că produce în Uniunea Europeană pierderi de o mie de miliarde de euro pe an.

Miza modificărilor fiscale şi dificultatea ajungerii la un punct comun au toate şansele să readucă în dezbatere obligativitatea unanimităţii prevăzută de actuala legislaţie europeană.

O temă care a început deja să prindă contur la sfârşitul anului trecut, când preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a vorbit despre egoismul naţional al unora dintre statele membre şi a reamintit că Europa înseamnă, printre altele, solidaritate.